Bac matematică M1 mate-info 2015, simulare clasa a XI-a: subiecte rezolvate pas cu pas

Rezolvările sunt generate cu AI și verificate. Nu reprezintă baremul oficial.

Subiectul I.1

5 puncte
Determinați numărul real x\displaystyle x pentru care numerele 5\displaystyle 5, 2x+3\displaystyle 2x+3, 2x+7\displaystyle 2x+7 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice.
Vezi rezolvarea
  1. Într-o progresie aritmetică, termenul din mijloc este media aritmetică a vecinilor săi, deci dublul termenului din mijloc este egal cu suma celorlalți doi. Pentru numerele 5\displaystyle 5, 2x+3\displaystyle 2x+3, 2x+7\displaystyle 2x+7 scriem această condiție.
    2(2x+3)=5+(2x+7)\displaystyle 2(2x+3)=5+(2x+7)
  2. Desfacem parantezele: în stânga obținem 4x+6\displaystyle 4x+6, iar în dreapta 2x+12\displaystyle 2x+12.
    4x+6=2x+12\displaystyle 4x+6=2x+12
  3. Mutăm termenii cu x\displaystyle x în stânga și numerele în dreapta: 4x−2x=12−6\displaystyle 4x-2x=12-6, deci 2x=6\displaystyle 2x=6.
    2x=6\displaystyle 2x=6
  4. Împărțim la 2\displaystyle 2 și obținem x=3\displaystyle x=3. Verificare: numerele sunt 5\displaystyle 5, 9\displaystyle 9, 13\displaystyle 13, cu rația 4\displaystyle 4.
    x=3\displaystyle x=3
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.2

5 puncte
Arătați că, pentru orice număr real m\displaystyle m, graficul funcției f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x2+(m−1)x−m\displaystyle f(x)=x^2+(m-1)x-m intersectează axa Ox\displaystyle Ox.
Vezi rezolvarea
  1. Graficul funcției intersectează axa Ox\displaystyle Ox dacă ecuația f(x)=0\displaystyle f(x)=0 are cel puțin o soluție reală. Aceasta este o ecuație de gradul al doilea cu coeficienții a=1\displaystyle a=1, b=m−1\displaystyle b=m-1, c=−m\displaystyle c=-m, deci are soluții reale exact când Δ≥0\displaystyle \Delta\ge 0.
    a=1\displaystyle a=1, b=m−1\displaystyle \ b=m-1, c=−m\displaystyle \ c=-m
  2. Scriem discriminantul după formula Δ=b2−4ac\displaystyle \Delta=b^2-4ac și înlocuim coeficienții. Deoarece −4ac=−4⋅1⋅(−m)=4m\displaystyle -4ac=-4\cdot 1\cdot(-m)=4m, obținem (m−1)2+4m\displaystyle (m-1)^2+4m.
    Δ=(m−1)2+4m\displaystyle \Delta=(m-1)^2+4m
  3. Desfacem parantezele: (m−1)2=m2−2m+1\displaystyle (m-1)^2=m^2-2m+1, apoi adunăm 4m\displaystyle 4m și reducem termenii asemenea.
    Δ=m2−2m+1+4m=m2+2m+1\displaystyle \Delta=m^2-2m+1+4m=m^2+2m+1
  4. Recunoaștem formula pătratului unei sume: m2+2m+1=(m+1)2\displaystyle m^2+2m+1=(m+1)^2. Un pătrat de număr real este mereu nenegativ, deci Δ≥0\displaystyle \Delta\ge 0 pentru orice m\displaystyle m real. Prin urmare ecuația f(x)=0\displaystyle f(x)=0 are soluții reale, iar graficul funcției f\displaystyle f intersectează axa Ox\displaystyle Ox pentru orice număr real m\displaystyle m.
    Δ=(m+1)2≥0, deci, pentru orice \displaystyle \Delta=(m+1)^2\ge 0\text{, deci, pentru orice }numa˘r real m, graficul funcției f intersecteaza˘ axa Ox\displaystyle \text{număr real }m\text{, graficul funcției }f\text{ intersectează axa }Ox
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.3

5 puncte
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2−x=2x−1\displaystyle \sqrt{2-x}=2x-1.
Vezi rezolvarea
  1. Ecuația conține radical, deci trebuie să avem 2−x≥0\displaystyle 2-x\ge 0, adică x≤2\displaystyle x\le 2. Deoarece radicalul este nenegativ, trebuie ca 2x−1≥0\displaystyle 2x-1\ge 0, adică x≥12\displaystyle x\ge \dfrac{1}{2}. Verificăm soluțiile la final.
    x∈[12,2]\displaystyle x\in\left[\dfrac{1}{2},2\right]
  2. Ridicăm ecuația la pătrat. Se obține 2−x=(2x−1)2\displaystyle 2-x=(2x-1)^{2}.
    2−x=(2x−1)2\displaystyle 2-x=(2x-1)^{2}
  3. Desfacem pătratul: (2x−1)2=4x2−4x+1\displaystyle (2x-1)^{2}=4x^{2}-4x+1. Trecem toți termenii în partea dreaptă și reducem termenii asemenea, obținând ecuația de gradul al doilea 4x2−3x−1=0\displaystyle 4x^{2}-3x-1=0.
    2−x=4x2−4x+1⇔4x2−3x−1=0\displaystyle 2-x=4x^{2}-4x+1\Leftrightarrow 4x^{2}-3x-1=0
  4. Calculăm discriminantul: Δ=(−3)2−4⋅4⋅(−1)=9+16=25\displaystyle \Delta=(-3)^{2}-4\cdot 4\cdot(-1)=9+16=25, deci Δ=5\displaystyle \sqrt{\Delta}=5.
    Δ=25\displaystyle \Delta=25
  5. Aflăm rădăcinile: x=3±58\displaystyle x=\dfrac{3\pm 5}{8}, deci x1=−14\displaystyle x_1=-\dfrac{1}{4} și x2=1\displaystyle x_2=1.
    x1=−14\displaystyle x_1=-\dfrac{1}{4}, x2=1\displaystyle \ x_2=1
  6. Verificăm soluțiile. Pentru x=−14\displaystyle x=-\dfrac{1}{4}, membrul drept 2x−1=−32\displaystyle 2x-1=-\dfrac{3}{2} este negativ, iar radicalul este pozitiv, deci nu convine. Pentru x=1\displaystyle x=1, 2−1=1\displaystyle \sqrt{2-1}=1 și 2⋅1−1=1\displaystyle 2\cdot 1-1=1, deci x=1\displaystyle x=1 verifică ecuația. Soluția ecuației este x=1\displaystyle x=1.
    x1=−14, care nu verifica˘ \displaystyle x_1=-\dfrac{1}{4}\text{, care nu verifică }ecuația, și x2=1, care verifica˘ ecuația\displaystyle \text{ecuația, și }x_2=1\text{, care verifică ecuația}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.4

5 puncte
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea {1,2,3,4,5}\displaystyle \{1,2,3,4,5\}, acesta să verifice relația 5n−1>(n+1)!\displaystyle 5^{n-1}>(n+1)!.
Vezi rezolvarea
  1. Verificăm relația pentru n=1\displaystyle n=1: 50=1\displaystyle 5^{0}=1, iar (1+1)!=2!=2\displaystyle (1+1)!=2!=2. Cum 1≯2\displaystyle 1\not>2, n=1\displaystyle n=1 nu convine.
    50=1≯2=2!, deci n=1 nu convine\displaystyle 5^{0}=1\not>2=2!\text{, deci }n=1\text{ nu convine}
  2. Pentru n=2\displaystyle n=2: 51=5\displaystyle 5^{1}=5, iar 3!=6\displaystyle 3!=6. Cum 5≯6\displaystyle 5\not>6, n=2\displaystyle n=2 nu convine.
    51=5≯6=3!, deci n=2 nu convine\displaystyle 5^{1}=5\not>6=3!\text{, deci }n=2\text{ nu convine}
  3. Pentru n=3\displaystyle n=3: 52=25\displaystyle 5^{2}=25, iar 4!=24\displaystyle 4!=24. Cum 25>24\displaystyle 25>24, n=3\displaystyle n=3 convine.
    52=25>24=4!, deci n=3 convine\displaystyle 5^{2}=25>24=4!\text{, deci }n=3\text{ convine}
  4. Pentru n=4\displaystyle n=4: 53=125\displaystyle 5^{3}=125, iar 5!=120\displaystyle 5!=120. Cum 125>120\displaystyle 125>120, n=4\displaystyle n=4 convine.
    53=125>120=5!, deci n=4 convine\displaystyle 5^{3}=125>120=5!\text{, deci }n=4\text{ convine}
  5. Pentru n=5\displaystyle n=5: 54=625\displaystyle 5^{4}=625, iar 6!=720\displaystyle 6!=720. Cum 625≯720\displaystyle 625\not>720, n=5\displaystyle n=5 nu convine. Rămân doar valorile 3\displaystyle 3 și 4\displaystyle 4, deci avem 2\displaystyle 2 cazuri favorabile.
    n∈{3,4}, adica˘ 2 cazuri favorabile\displaystyle n\in\{3,4\}\text{, adică }2\text{ cazuri favorabile}
  6. Numărul cazurilor posibile este numărul de elemente ale mulțimii {1,2,3,4,5}\displaystyle \{1,2,3,4,5\}, adică 5\displaystyle 5.
    5 cazuri posibile\displaystyle 5\text{ cazuri posibile}
  7. Aplicăm definiția clasică a probabilității: p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=25\displaystyle p=\dfrac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}=\dfrac{2}{5}.
    p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=25\displaystyle p=\frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}=\frac{2}{5}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.5

5 puncte
Determinați numărul real b\displaystyle b, știind că, în reperul cartezian xOy\displaystyle xOy, punctul de intersecție a dreptelor x+(2a+1)y−4=0\displaystyle x+(2a+1)y-4=0 și 3x+by−8=0\displaystyle 3x+by-8=0 este M(a,−2)\displaystyle M(a,-2).
Vezi rezolvarea
  1. Punctul M(a,−2)\displaystyle M(a,-2) se află pe ambele drepte, deci coordonatele lui verifică ambele ecuații. Începem cu prima dreaptă: înlocuim x\displaystyle x cu a\displaystyle a și y\displaystyle y cu −2\displaystyle -2.
    a+(2a+1)⋅(−2)−4=0\displaystyle a+(2a+1)\cdot(-2)-4=0
  2. Desfacem parantezele și reducem termenii asemenea: a−4a−2−4=0\displaystyle a-4a-2-4=0, adică −3a−6=0\displaystyle -3a-6=0.
    −3a−6=0\displaystyle -3a-6=0
  3. Rezolvăm ecuația în a\displaystyle a: −3a=6\displaystyle -3a=6, deci a=−2\displaystyle a=-2.
    a=−2\displaystyle a=-2
  4. Acum punctul este M(−2,−2)\displaystyle M(-2,-2). Înlocuim x=−2\displaystyle x=-2 și y=−2\displaystyle y=-2 în a doua ecuație, 3x+by−8=0\displaystyle 3x+by-8=0.
    3⋅(−2)+b⋅(−2)−8=0\displaystyle 3\cdot(-2)+b\cdot(-2)-8=0
  5. Calculăm: −6−2b−8=0\displaystyle -6-2b-8=0, deci −2b=14\displaystyle -2b=14, de unde b=−7\displaystyle b=-7. Așadar a=−2\displaystyle a=-2 și b=−7\displaystyle b=-7.
    a=−2 și b=−7\displaystyle a=-2\text{ și }b=-7
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.6

5 puncte
Arătați că sin⁡2x1+cos⁡2x=tg⁡x\displaystyle \frac{\sin 2x}{1+\cos 2x}=\operatorname{tg}x, pentru orice număr real x∈(0,π2)\displaystyle x\in\left(0,\frac{\pi}{2}\right).
Vezi rezolvarea
  1. Folosim formula sinusului unghiului dublu pentru numărător: sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x\displaystyle \sin 2x=2\sin x\cos x.
    sin⁡2x=2sin⁡xcos⁡x\displaystyle \sin 2x=2\sin x\cos x
  2. Pentru numitor folosim formula cosinusului unghiului dublu: cos⁡2x=2cos⁡2x−1\displaystyle \cos 2x=2\cos^{2}x-1.
    cos⁡2x=2cos⁡2x−1\displaystyle \cos 2x=2\cos^{2}x-1
  3. Adunăm 1 și obținem numitorul: 1+cos⁡2x=1+2cos⁡2x−1=2cos⁡2x\displaystyle 1+\cos 2x=1+2\cos^{2}x-1=2\cos^{2}x.
    1+cos⁡2x=2cos⁡2x\displaystyle 1+\cos 2x=2\cos^{2}x
  4. Înlocuim numărătorul și numitorul în fracție. Pentru x∈(0,π2)\displaystyle x\in\left(0,\frac{\pi}{2}\right) avem cos⁡x≠0\displaystyle \cos x\neq 0, deci putem simplifica fracția cu 2cos⁡x\displaystyle 2\cos x. Obținem sin⁡2x1+cos⁡2x=2sin⁡xcos⁡x2cos⁡2x=sin⁡xcos⁡x=tg⁡x\displaystyle \dfrac{\sin 2x}{1+\cos 2x}=\dfrac{2\sin x\cos x}{2\cos^{2}x}=\dfrac{\sin x}{\cos x}=\operatorname{tg}x.
    sin⁡2x1+cos⁡2x=2sin⁡xcos⁡x2cos⁡2x=sin⁡xcos⁡x=tg⁡x\displaystyle \frac{\sin 2x}{1+\cos 2x}=\frac{2\sin x\cos x}{2\cos^{2}x}=\frac{\sin x}{\cos x}=\operatorname{tg}x
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.a)

5 puncte
Se consideră determinantul D(x,y)=∣1x1x1y1y1122∣\displaystyle D(x,y)=\begin{vmatrix}1 & x & \frac{1}{x}\\ 1 & y & \frac{1}{y}\\ 1 & \frac{1}{2} & 2\end{vmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale nenule.

Arătați că D(2,12)=0\displaystyle D\left(2,\frac{1}{2}\right)=0.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim x=2\displaystyle x=2 și y=12\displaystyle y=\dfrac{1}{2} în determinant. Prima linie devine (1, 2, 12)\displaystyle \left(1,\ 2,\ \dfrac{1}{2}\right), a doua linie devine (1, 12, 2)\displaystyle \left(1,\ \dfrac{1}{2},\ 2\right), iar a treia linie rămâne (1, 12, 2)\displaystyle \left(1,\ \dfrac{1}{2},\ 2\right).
    D(2,12)=∣121211221122∣\displaystyle D\left(2,\frac{1}{2}\right)=\begin{vmatrix}1 & 2 & \frac{1}{2}\\ 1 & \frac{1}{2} & 2\\ 1 & \frac{1}{2} & 2\end{vmatrix}
  2. Observăm că linia a doua și linia a treia sunt identice. Un determinant cu două linii egale este nul, deci D(2,12)=0\displaystyle D\left(2,\dfrac{1}{2}\right)=0.
    D(2,12)=0, deoarece determinantul \displaystyle D\left(2,\frac{1}{2}\right)=0\text{, deoarece determinantul }are doua˘ linii egale\displaystyle \text{are două linii egale}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.b)

5 puncte
Se consideră determinantul D(x,y)=∣1x1x1y1y1122∣\displaystyle D(x,y)=\begin{vmatrix}1 & x & \frac{1}{x}\\ 1 & y & \frac{1}{y}\\ 1 & \frac{1}{2} & 2\end{vmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale nenule.

Arătați că D(x,y)=−12xy(2x−1)(2y−1)(x−y)\displaystyle D(x,y)=-\frac{1}{2xy}(2x-1)(2y-1)(x-y), pentru orice numere reale nenule x\displaystyle x și y\displaystyle y.
Vezi rezolvarea
  1. Scădem linia a treia din prima linie și din a doua linie: L1→L1−L3\displaystyle L_1\to L_1-L_3, L2→L2−L3\displaystyle L_2\to L_2-L_3. Valoarea determinantului nu se schimbă, iar în prima coloană apar două zerouri.
    D(x,y)=∣0x−121x−20y−121y−21122∣\displaystyle D(x,y)=\begin{vmatrix}0 & x-\frac{1}{2} & \frac{1}{x}-2\\ 0 & y-\frac{1}{2} & \frac{1}{y}-2\\ 1 & \frac{1}{2} & 2\end{vmatrix}
  2. Dezvoltăm determinantul după prima coloană. Singurul element nenul este 1\displaystyle 1, aflat pe linia a treia, coloana întâi, cu semnul (−1)3+1=+1\displaystyle (-1)^{3+1}=+1. Rămâne minorul de ordin doi.
    D(x,y)=(x−12)(1y−2)−(y−12)(1x−2)\displaystyle D(x,y)=\left(x-\frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{y}-2\right)-\left(y-\frac{1}{2}\right)\left(\frac{1}{x}-2\right)
  3. Aducem factorii la același numitor și scoatem factorii 2x−1\displaystyle 2x-1 și 2y−1\displaystyle 2y-1. Avem x−12=2x−12\displaystyle x-\dfrac{1}{2}=\dfrac{2x-1}{2} și 1y−2=−2y−1y\displaystyle \dfrac{1}{y}-2=-\dfrac{2y-1}{y}. La fel, y−12=2y−12\displaystyle y-\dfrac{1}{2}=\dfrac{2y-1}{2} și 1x−2=−2x−1x\displaystyle \dfrac{1}{x}-2=-\dfrac{2x-1}{x}.
    D(x,y)=−(2x−1)(2y−1)2y+(2x−1)(2y−1)2x\displaystyle D(x,y)=-\frac{(2x-1)(2y-1)}{2y}+\frac{(2x-1)(2y-1)}{2x}
  4. Dăm factor comun (2x−1)(2y−1)\displaystyle (2x-1)(2y-1) și reducem fracțiile la același numitor 2xy\displaystyle 2xy. Diferența 12x−12y\displaystyle \dfrac{1}{2x}-\dfrac{1}{2y} este y−x2xy\displaystyle \dfrac{y-x}{2xy}, iar y−x=−(x−y)\displaystyle y-x=-(x-y). Obținem formula cerută, pentru orice x,y\displaystyle x,y reale nenule.
    D(x,y)=(2x−1)(2y−1)(12x−12y)=(2x−1)(2y−1)⋅y−x2xy=−12xy(2x−1)(2y−1)(x−y)\displaystyle D(x,y)=(2x-1)(2y-1)\left(\frac{1}{2x}-\frac{1}{2y}\right)=(2x-1)(2y-1)\cdot\frac{y-x}{2xy}=-\frac{1}{2xy}(2x-1)(2y-1)(x-y)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.c)

5 puncte
Se consideră determinantul D(x,y)=∣1x1x1y1y1122∣\displaystyle D(x,y)=\begin{vmatrix}1 & x & \frac{1}{x}\\ 1 & y & \frac{1}{y}\\ 1 & \frac{1}{2} & 2\end{vmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale nenule.

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația D(log⁡2x,2)=0\displaystyle D(\log_2 x,2)=0.
Vezi rezolvarea
  1. Pentru ca log⁡2x\displaystyle \log_2 x să existe, avem x>0\displaystyle x>0. Argumentul determinantului trebuie să fie nenul, deci log⁡2x≠0\displaystyle \log_2 x\neq 0, adică x≠1\displaystyle x\neq 1.
    x>0\displaystyle x>0, x≠1\displaystyle \ x\neq 1
  2. Dezvoltăm determinantul: D(x,y)=2y−12y−2x+xy+12x−yx\displaystyle D(x,y)=2y-\dfrac{1}{2y}-2x+\dfrac{x}{y}+\dfrac{1}{2x}-\dfrac{y}{x}. Aducem la numitorul comun 2xy\displaystyle 2xy.
    D(x,y)=4xy2−x−4x2y+2x2+y−2y22xy\displaystyle D(x,y)=\dfrac{4xy^{2}-x-4x^{2}y+2x^{2}+y-2y^{2}}{2xy}
  3. Numărătorul se descompune în factori: (2x−1)(2y−1)(y−x)=−4x2y+2x2−x+4xy2−2y2+y\displaystyle (2x-1)(2y-1)(y-x)=-4x^{2}y+2x^{2}-x+4xy^{2}-2y^{2}+y, ceea ce coincide cu numărătorul de mai sus.
    D(x,y)=(2x−1)(2y−1)(y−x)2xy\displaystyle D(x,y)=\dfrac{(2x-1)(2y-1)(y-x)}{2xy}
  4. Notăm a=log⁡2x\displaystyle a=\log_2 x, cu a≠0\displaystyle a\neq 0. Înlocuim x\displaystyle x cu a\displaystyle a și y\displaystyle y cu 2\displaystyle 2: D(a,2)=(2a−1)(2⋅2−1)(2−a)4a\displaystyle D(a,2)=\dfrac{(2a-1)(2\cdot 2-1)(2-a)}{4a}. Fracția este nulă când numărătorul este nul, iar numitorul 4a\displaystyle 4a este nenul. Înmulțind cu −1\displaystyle -1, ecuația devine:
    (2log⁡2x−1)(2⋅2−1)(log⁡2x−2)=0\displaystyle (2\log_2 x-1)(2\cdot 2-1)(\log_2 x-2)=0
  5. Factorul 2⋅2−1=3\displaystyle 2\cdot 2-1=3 este nenul. Rămân ecuațiile 2log⁡2x−1=0\displaystyle 2\log_2 x-1=0, adică log⁡2x=12\displaystyle \log_2 x=\dfrac{1}{2}, și log⁡2x−2=0\displaystyle \log_2 x-2=0, adică log⁡2x=2\displaystyle \log_2 x=2.
    log⁡2x=12 sau log⁡2x=2\displaystyle \log_2 x=\dfrac{1}{2}\text{ sau }\log_2 x=2
  6. Revenim la x\displaystyle x: din log⁡2x=12\displaystyle \log_2 x=\dfrac{1}{2} rezultă x=212=2\displaystyle x=2^{\frac{1}{2}}=\sqrt{2}, iar din log⁡2x=2\displaystyle \log_2 x=2 rezultă x=22=4\displaystyle x=2^{2}=4. Ambele valori sunt pozitive și diferite de 1\displaystyle 1, deci verifică condițiile.
    x=2 sau x=4, care verifica˘ ecuația\displaystyle x=\sqrt{2}\text{ sau }x=4\text{, care verifică ecuația}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.a)

5 puncte
Se consideră matricele I3=(100010001)\displaystyle I_3=\begin{pmatrix}1&0&0\\0&1&0\\0&0&1\end{pmatrix} și A(a)=(12aa122a1)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix}1&2&a\\a&1&2\\2&a&1\end{pmatrix}, unde a\displaystyle a este număr real.

Arătați că 2A(1)−A(−1)=A(3)\displaystyle 2A(1)-A(-1)=A(3).
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim a=1\displaystyle a=1 în A(a)\displaystyle A(a) și obținem matricea A(1)\displaystyle A(1).
    A(1)=(121112211)\displaystyle A(1)=\begin{pmatrix}1&2&1\\1&1&2\\2&1&1\end{pmatrix}
  2. Înlocuim a=−1\displaystyle a=-1 în A(a)\displaystyle A(a) și obținem matricea A(−1)\displaystyle A(-1).
    A(−1)=(12−1−1122−11)\displaystyle A(-1)=\begin{pmatrix}1&2&-1\\-1&1&2\\2&-1&1\end{pmatrix}
  3. Înmulțim fiecare element al lui A(1)\displaystyle A(1) cu 2\displaystyle 2.
    2A(1)=(242224422)\displaystyle 2A(1)=\begin{pmatrix}2&4&2\\2&2&4\\4&2&2\end{pmatrix}
  4. Scădem element cu element: 2A(1)−A(−1)\displaystyle 2A(1)-A(-1). De exemplu, pe prima linie avem 2−1=1\displaystyle 2-1=1, 4−2=2\displaystyle 4-2=2, 2−(−1)=3\displaystyle 2-(-1)=3.
    2A(1)−A(−1)=(2−14−22+12+12−14−24−22+12−1)=(123312231)\displaystyle 2A(1)-A(-1)=\begin{pmatrix}2-1&4-2&2+1\\2+1&2-1&4-2\\4-2&2+1&2-1\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}1&2&3\\3&1&2\\2&3&1\end{pmatrix}
  5. Înlocuim a=3\displaystyle a=3 în A(a)\displaystyle A(a) și obținem o matrice egală cu cea de mai sus, deci 2A(1)−A(−1)=A(3)\displaystyle 2A(1)-A(-1)=A(3).
    2A(1)−A(−1)=(123312231)=A(3)\displaystyle 2A(1)-A(-1)=\begin{pmatrix}1&2&3\\3&1&2\\2&3&1\end{pmatrix}=A(3)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.b)

5 puncte
Se consideră matricele I3=(100010001)\displaystyle I_3=\begin{pmatrix}1&0&0\\0&1&0\\0&0&1\end{pmatrix} și A(a)=(12aa122a1)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix}1&2&a\\a&1&2\\2&a&1\end{pmatrix}, unde a\displaystyle a este număr real.

Determinați numerele reale a\displaystyle a și b\displaystyle b pentru care A(a)+bI3=2(A(1)−I3)(A(1)−I3)\displaystyle A(a)+bI_3=2(A(1)-I_3)(A(1)-I_3).
Vezi rezolvarea
  1. Adunăm bI3\displaystyle bI_3 la A(a)\displaystyle A(a): numărul b\displaystyle b se adaugă doar elementelor de pe diagonala principală, deci A(a)+bI3\displaystyle A(a)+bI_3 are forma de mai jos.
    A(a)+bI3=(1+b2aa1+b22a1+b)\displaystyle A(a)+bI_3=\begin{pmatrix}1+b&2&a\\a&1+b&2\\2&a&1+b\end{pmatrix}
  2. Pentru a=1\displaystyle a=1 avem A(1)=(121112211)\displaystyle A(1)=\begin{pmatrix}1&2&1\\1&1&2\\2&1&1\end{pmatrix}. Scădem I3\displaystyle I_3, adică scădem 1 de pe diagonala principală.
    A(1)−I3=(021102210)\displaystyle A(1)-I_3=\begin{pmatrix}0&2&1\\1&0&2\\2&1&0\end{pmatrix}
  3. Notăm B=A(1)−I3\displaystyle B=A(1)-I_3 și calculăm B⋅B\displaystyle B\cdot B, înmulțind fiecare linie cu fiecare coloană. De exemplu, elementul din prima linie și prima coloană este 0⋅0+2⋅1+1⋅2=4\displaystyle 0\cdot 0+2\cdot 1+1\cdot 2=4, iar cel din prima linie și a doua coloană este 0⋅2+2⋅0+1⋅1=1\displaystyle 0\cdot 2+2\cdot 0+1\cdot 1=1. La fel se calculează restul elementelor.
    (A(1)−I3)(A(1)−I3)=(414441144)\displaystyle (A(1)-I_3)(A(1)-I_3)=\begin{pmatrix}4&1&4\\4&4&1\\1&4&4\end{pmatrix}
  4. Înmulțim cu 2 fiecare element al matricei B2\displaystyle B^2 și obținem membrul drept al egalității.
    2(A(1)−I3)(A(1)−I3)=(828882288)\displaystyle 2(A(1)-I_3)(A(1)-I_3)=\begin{pmatrix}8&2&8\\8&8&2\\2&8&8\end{pmatrix}
  5. Egalăm elementele corespunzătoare. Din a=8\displaystyle a=8 (poziția din prima linie, a treia coloană) și 1+b=8\displaystyle 1+b=8 (de pe diagonală) obținem b=7\displaystyle b=7. Celelalte elemente coincid: 2=2\displaystyle 2=2 și a=8\displaystyle a=8 și pe a doua linie, prima coloană.
    a=8\displaystyle a=8, b=7\displaystyle \ b=7
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.c)

5 puncte
Se consideră matricele I3=(100010001)\displaystyle I_3=\begin{pmatrix}1&0&0\\0&1&0\\0&0&1\end{pmatrix} și A(a)=(12aa122a1)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix}1&2&a\\a&1&2\\2&a&1\end{pmatrix}, unde a\displaystyle a este număr real.

Arătați că matricea A(n)\displaystyle A(n) este inversabilă pentru orice număr natural n\displaystyle n.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem matricea pentru a=n\displaystyle a=n și calculăm determinantul cu regula lui Sarrus. Termenii cu semnul plus sunt 1⋅1⋅1\displaystyle 1\cdot 1\cdot 1, 2⋅2⋅2\displaystyle 2\cdot 2\cdot 2 și n⋅n⋅n\displaystyle n\cdot n\cdot n. Termenii cu semnul minus sunt n⋅1⋅2\displaystyle n\cdot 1\cdot 2, 1⋅2⋅n\displaystyle 1\cdot 2\cdot n și 2⋅n⋅1\displaystyle 2\cdot n\cdot 1.
    det⁡(A(n))=1+8+n3−2n−2n−2n=n3−6n+9\displaystyle \det(A(n))=1+8+n^{3}-2n-2n-2n=n^{3}-6n+9
  2. Descompunem în factori polinomul n3−6n+9\displaystyle n^{3}-6n+9. Observăm că n=−3\displaystyle n=-3 este rădăcină, deoarece −27+18+9=0\displaystyle -27+18+9=0, deci n+3\displaystyle n+3 este factor. Împărțind la n+3\displaystyle n+3 obținem câtul n2−3n+3\displaystyle n^{2}-3n+3. Verificare: (n+3)(n2−3n+3)=n3−3n2+3n+3n2−9n+9=n3−6n+9\displaystyle (n+3)(n^{2}-3n+3)=n^{3}-3n^{2}+3n+3n^{2}-9n+9=n^{3}-6n+9.
    det⁡(A(n))=(n+3)(n2−3n+3)\displaystyle \det(A(n))=(n+3)(n^{2}-3n+3)
  3. Studiem semnul celor doi factori. Pentru n∈N\displaystyle n\in\mathbb{N} avem n+3≥3>0\displaystyle n+3\geq 3>0. Pentru trinomul n2−3n+3\displaystyle n^{2}-3n+3 discriminantul este Δ=9−12=−3<0\displaystyle \Delta=9-12=-3<0 și coeficientul lui n2\displaystyle n^{2} este pozitiv, deci n2−3n+3>0\displaystyle n^{2}-3n+3>0 pentru orice n\displaystyle n real.
    Δ=−3<0⇒n2−3n+3>0\displaystyle \Delta=-3<0\Rightarrow n^{2}-3n+3>0,n+3>0\displaystyle \quad n+3>0
  4. Produsul a doi factori strict pozitivi este strict pozitiv, deci determinantul nu se anulează pentru niciun număr natural n\displaystyle n. Ecuația det⁡(A(n))=0\displaystyle \det(A(n))=0 nu are soluții în mulțimea numerelor naturale, deci matricea A(n)\displaystyle A(n) este inversabilă pentru orice număr natural n\displaystyle n.
    det⁡(A(n))>0≠0, deci A(n) este inversabila˘ pentru \displaystyle \det(A(n))>0\neq 0\text{, deci }A(n)\text{ este inversabilă pentru }orice n∈N\displaystyle \text{orice }n\in\mathbb{N}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R\displaystyle f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=ln⁡x+1x\displaystyle f(x)=\ln\frac{x+1}{x} și șirul de numere reale (an)n≥1\displaystyle (a_n)_{n\ge 1}, an=f(1)+f(2)+…+f(n)\displaystyle a_n=f(1)+f(2)+\ldots+f(n).

Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞\displaystyle +\infty la graficul funcției f\displaystyle f.
Vezi rezolvarea
  1. Asimptota orizontală spre +∞\displaystyle +\infty există dacă limita lim⁡x→+∞f(x)=L\displaystyle \lim_{x\to+\infty} f(x)=L este un număr real finit; atunci ecuația ei este y=L\displaystyle y=L. Calculăm limita lui f(x)=ln⁡x+1x\displaystyle f(x)=\ln\dfrac{x+1}{x} când x→+∞\displaystyle x\to+\infty.
    lim⁡x→+∞ln⁡x+1x\displaystyle \lim_{x\to+\infty}\ln\frac{x+1}{x}
  2. Simplificăm fracția din interiorul logaritmului: x+1x=1+1x\displaystyle \dfrac{x+1}{x}=1+\dfrac{1}{x}. Când x→+∞\displaystyle x\to+\infty, 1x→0\displaystyle \dfrac{1}{x}\to 0, deci argumentul logaritmului tinde la 1\displaystyle 1.
    lim⁡x→+∞x+1x=lim⁡x→+∞(1+1x)=1\displaystyle \lim_{x\to+\infty}\frac{x+1}{x}=\lim_{x\to+\infty}\left(1+\frac{1}{x}\right)=1
  3. Logaritmul este o funcție continuă pe (0,+∞)\displaystyle (0,+\infty), deci putem trece la limită în argument: ln⁡1=0\displaystyle \ln 1=0.
    lim⁡x→+∞ln⁡x+1x=ln⁡1=0\displaystyle \lim_{x\to+\infty}\ln\frac{x+1}{x}=\ln 1=0
  4. Limita este finită și egală cu 0\displaystyle 0, deci graficul funcției f\displaystyle f are asimptotă orizontală spre +∞\displaystyle +\infty dreapta de ecuație y=0\displaystyle y=0.
    y=0\displaystyle y=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R\displaystyle f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=ln⁡x+1x\displaystyle f(x)=\ln\frac{x+1}{x} și șirul de numere reale (an)n≥1\displaystyle (a_n)_{n\ge 1}, an=f(1)+f(2)+…+f(n)\displaystyle a_n=f(1)+f(2)+\ldots+f(n).

Arătați că șirul (an)n≥1\displaystyle (a_n)_{n\ge 1} este crescător.
Vezi rezolvarea
  1. Un șir este crescător dacă an+1−an≥0\displaystyle a_{n+1}-a_n\ge 0 pentru orice n≥1\displaystyle n\ge 1. Scriem an+1=f(1)+f(2)+…+f(n)+f(n+1)\displaystyle a_{n+1}=f(1)+f(2)+\ldots+f(n)+f(n+1) și an=f(1)+f(2)+…+f(n)\displaystyle a_n=f(1)+f(2)+\ldots+f(n).
    an+1=f(1)+…+f(n)+f(n+1)\displaystyle a_{n+1}=f(1)+\ldots+f(n)+f(n+1),an=f(1)+…+f(n)\displaystyle \quad a_n=f(1)+\ldots+f(n)
  2. Scădem: termenii f(1),…,f(n)\displaystyle f(1),\ldots,f(n) se reduc, deci rămâne doar ultimul termen.
    an+1−an=f(n+1)\displaystyle a_{n+1}-a_n=f(n+1)
  3. Înlocuim x=n+1\displaystyle x=n+1 în f(x)=ln⁡x+1x\displaystyle f(x)=\ln\dfrac{x+1}{x}.
    f(n+1)=ln⁡n+2n+1\displaystyle f(n+1)=\ln\frac{n+2}{n+1}
  4. Scriem n+2n+1=(n+1)+1n+1=1+1n+1\displaystyle \dfrac{n+2}{n+1}=\dfrac{(n+1)+1}{n+1}=1+\dfrac{1}{n+1}.
    f(n+1)=ln⁡(1+1n+1)\displaystyle f(n+1)=\ln\left(1+\frac{1}{n+1}\right)
  5. Pentru orice n≥1\displaystyle n\ge 1 avem 1n+1>0\displaystyle \dfrac{1}{n+1}>0, deci 1+1n+1>1\displaystyle 1+\dfrac{1}{n+1}>1. Cum ln⁡t>0\displaystyle \ln t>0 pentru t>1\displaystyle t>1, obținem an+1−an>0\displaystyle a_{n+1}-a_n>0, deci șirul este crescător.
    an+1−an=ln⁡(1+1n+1)>0, pentru orice numa˘r \displaystyle a_{n+1}-a_n=\ln\left(1+\frac{1}{n+1}\right)>0\text{, pentru orice număr }natural nenul n, deci șirul (an)n≥1 este cresca˘tor\displaystyle \text{natural nenul }n\text{, deci șirul }(a_n)_{n\ge 1}\text{ este crescător}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R\displaystyle f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=ln⁡x+1x\displaystyle f(x)=\ln\frac{x+1}{x} și șirul de numere reale (an)n≥1\displaystyle (a_n)_{n\ge 1}, an=f(1)+f(2)+…+f(n)\displaystyle a_n=f(1)+f(2)+\ldots+f(n).

Calculați lim⁡n→+∞(2n+1)(an−ln⁡n)\displaystyle \lim_{n\to+\infty}(2n+1)(a_n-\ln n).
Vezi rezolvarea
  1. Scriem fiecare termen al sumei folosind definiția funcției: f(k)=ln⁡k+1k\displaystyle f(k)=\ln\dfrac{k+1}{k}, pentru k=1,2,…,n\displaystyle k=1,2,\ldots,n.
    an=ln⁡21+ln⁡32+…+ln⁡n+1n\displaystyle a_n=\ln\frac{2}{1}+\ln\frac{3}{2}+\ldots+\ln\frac{n+1}{n}
  2. Folosim faptul că suma logaritmilor este logaritmul produsului. Produsul se telescopează: numărătorul fiecărei fracții se simplifică cu numitorul următoarei, deci rămâne n+11\displaystyle \dfrac{n+1}{1}.
    an=ln⁡(21⋅32⋅…⋅n+1n)=ln⁡(n+1)\displaystyle a_n=\ln\left(\frac{2}{1}\cdot\frac{3}{2}\cdot\ldots\cdot\frac{n+1}{n}\right)=\ln(n+1)
  3. Înlocuim an=ln⁡(n+1)\displaystyle a_n=\ln(n+1) în limită și folosim diferența de logaritmi ca logaritm al câtului: ln⁡(n+1)−ln⁡n=ln⁡n+1n\displaystyle \ln(n+1)-\ln n=\ln\dfrac{n+1}{n}.
    lim⁡n→+∞(2n+1)(ln⁡(n+1)−ln⁡n)=lim⁡n→+∞(2n+1)ln⁡n+1n\displaystyle \lim_{n\to+\infty}(2n+1)(\ln(n+1)-\ln n)=\lim_{n\to+\infty}(2n+1)\ln\frac{n+1}{n}
  4. Introducem factorul 2n+1\displaystyle 2n+1 ca exponent al argumentului logaritmului.
    lim⁡n→+∞ln⁡(n+1n)2n+1\displaystyle \lim_{n\to+\infty}\ln\left(\frac{n+1}{n}\right)^{2n+1}
  5. Scriem n+1n=1+1n\displaystyle \dfrac{n+1}{n}=1+\dfrac{1}{n} și exponentul 2n+1=n⋅2n+1n\displaystyle 2n+1=n\cdot\dfrac{2n+1}{n}, pentru a face să apară limita remarcabilă care dă e\displaystyle e.
    lim⁡n→+∞ln⁡((1+1n)n)2n+1n\displaystyle \lim_{n\to+\infty}\ln\left(\left(1+\frac{1}{n}\right)^{n}\right)^{\frac{2n+1}{n}}
  6. Folosim că (1+1n)n→e\displaystyle \left(1+\dfrac{1}{n}\right)^{n}\to e, iar 2n+1n→2\displaystyle \dfrac{2n+1}{n}\to 2. Din continuitatea logaritmului, limita este ln⁡e2=2\displaystyle \ln e^{2}=2.
    ln⁡e2=2\displaystyle \ln e^{2}=2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)={2x+a+1,x≤1x2+a2x,x>1\displaystyle f(x)=\begin{cases}2x+a+1, & x\le 1\\ x^2+a^2x, & x>1\end{cases}, unde a\displaystyle a este număr real.

Determinați numerele reale a\displaystyle a pentru care funcția f\displaystyle f este continuă în x=1\displaystyle x=1.
Vezi rezolvarea
  1. Funcția f\displaystyle f este continuă în x=1\displaystyle x=1 dacă limita la stânga, limita la dreapta și valoarea funcției în punct sunt egale: lim⁡x→1, x<1f(x)=lim⁡x→1, x>1f(x)=f(1)\displaystyle \lim_{x\to1,\,x<1}f(x)=\lim_{x\to1,\,x>1}f(x)=f(1).
    lim⁡x→1x<1f(x)=lim⁡x→1x>1f(x)=f(1)\displaystyle \lim_{\substack{x\to1\\x<1}}f(x)=\lim_{\substack{x\to1\\x>1}}f(x)=f(1)
  2. Pentru x≤1\displaystyle x\le 1 avem f(x)=2x+a+1\displaystyle f(x)=2x+a+1, deci lim⁡x→1, x<1f(x)=2⋅1+a+1\displaystyle \lim_{x\to1,\,x<1}f(x)=2\cdot 1+a+1 și f(1)=2⋅1+a+1\displaystyle f(1)=2\cdot 1+a+1.
    lim⁡x→1x<1f(x)=f(1)=a+3\displaystyle \lim_{\substack{x\to1\\x<1}}f(x)=f(1)=a+3
  3. Pentru x>1\displaystyle x>1 avem f(x)=x2+a2x\displaystyle f(x)=x^2+a^2x, deci lim⁡x→1, x>1f(x)=12+a2⋅1\displaystyle \lim_{x\to1,\,x>1}f(x)=1^2+a^2\cdot 1.
    lim⁡x→1x>1f(x)=1+a2\displaystyle \lim_{\substack{x\to1\\x>1}}f(x)=1+a^2
  4. Egalăm cele două valori: a+3=1+a2\displaystyle a+3=1+a^2, adică a2−a−2=0\displaystyle a^2-a-2=0.
    a+3=1+a2⇔a2−a−2=0\displaystyle a+3=1+a^2\Leftrightarrow a^2-a-2=0
  5. Discriminantul este Δ=(−1)2−4⋅1⋅(−2)=9\displaystyle \Delta=(-1)^2-4\cdot1\cdot(-2)=9, deci a=1±32\displaystyle a=\dfrac{1\pm3}{2}. Obținem a1=−1\displaystyle a_1=-1 și a2=2\displaystyle a_2=2, valorile pentru care f\displaystyle f este continuă în x=1\displaystyle x=1.
    a1=−1 și a2=2\displaystyle a_1=-1\text{ și }a_2=2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)={2x+a+1,x≤1x2+a2x,x>1\displaystyle f(x)=\begin{cases}2x+a+1, & x\le 1\\ x^2+a^2x, & x>1\end{cases}, unde a\displaystyle a este număr real.

Pentru a=2\displaystyle a=2, calculați lim⁡x→+∞(f(x)−f(x)+x)\displaystyle \lim_{x\to+\infty}\left(\sqrt{f(x)}-\sqrt{f(x)+x}\right).
Vezi rezolvarea
  1. Pentru x→+∞\displaystyle x\to+\infty avem x>1\displaystyle x>1, deci folosim ramura f(x)=x2+a2x\displaystyle f(x)=x^{2}+a^{2}x. Pentru a=2\displaystyle a=2 obținem f(x)=x2+4x\displaystyle f(x)=x^{2}+4x, iar f(x)+x=x2+5x\displaystyle f(x)+x=x^{2}+5x. Limita devine o diferență de radicali.
    lim⁡x→+∞(x2+4x−x2+5x)\displaystyle \lim_{x\to+\infty}\left(\sqrt{x^{2}+4x}-\sqrt{x^{2}+5x}\right)
  2. Limita are forma ∞−∞\displaystyle \infty-\infty. Amplificăm cu conjugata, adică suma radicalilor, și folosim formula (A−B)(A+B)=A2−B2\displaystyle (A-B)(A+B)=A^{2}-B^{2}.
    (x2+4x−x2+5x)(x2+4x+x2+5x)x2+4x+x2+5x\displaystyle \frac{\left(\sqrt{x^{2}+4x}-\sqrt{x^{2}+5x}\right)\left(\sqrt{x^{2}+4x}+\sqrt{x^{2}+5x}\right)}{\sqrt{x^{2}+4x}+\sqrt{x^{2}+5x}}
  3. La numărător rămâne diferența expresiilor de sub radicali: x2+4x−(x2+5x)=−x\displaystyle x^{2}+4x-(x^{2}+5x)=-x. Deci limita este limita raportului dintre −x\displaystyle -x și suma radicalilor.
    lim⁡x→+∞−xx2+4x+x2+5x\displaystyle \lim_{x\to+\infty}\frac{-x}{\sqrt{x^{2}+4x}+\sqrt{x^{2}+5x}}
  4. Dăm factor comun pe x\displaystyle x la numitor. Pentru x>0\displaystyle x>0 avem x2=x\displaystyle \sqrt{x^{2}}=x, deci x2+4x=x1+4x\displaystyle \sqrt{x^{2}+4x}=x\sqrt{1+\dfrac{4}{x}} și x2+5x=x1+5x\displaystyle \sqrt{x^{2}+5x}=x\sqrt{1+\dfrac{5}{x}}. Simplificăm fracția cu x\displaystyle x.
    lim⁡x→+∞−11+4x+1+5x\displaystyle \lim_{x\to+\infty}\frac{-1}{\sqrt{1+\frac{4}{x}}+\sqrt{1+\frac{5}{x}}}
  5. Când x→+∞\displaystyle x\to+\infty, fracțiile 4x\displaystyle \dfrac{4}{x} și 5x\displaystyle \dfrac{5}{x} tind la 0\displaystyle 0, deci fiecare radical tinde la 1\displaystyle 1, iar numitorul tinde la 2\displaystyle 2. Limita este −12\displaystyle -\dfrac{1}{2}.
    −11+1=−12\displaystyle \frac{-1}{1+1}=-\frac{1}{2}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)={2x+a+1,x≤1x2+a2x,x>1\displaystyle f(x)=\begin{cases}2x+a+1, & x\le 1\\ x^2+a^2x, & x>1\end{cases}, unde a\displaystyle a este număr real.

Pentru a=−1\displaystyle a=-1, arătați că ecuația f(x)+2x=0\displaystyle f(x)+2^x=0 are cel puțin o soluție în intervalul [−1,0]\displaystyle [-1,0].
Vezi rezolvarea
  1. Pentru a=−1\displaystyle a=-1 și x∈[−1,0]\displaystyle x\in[-1,0] avem x≤1\displaystyle x\le 1, deci f(x)=2x+a+1=2x+(−1)+1=2x\displaystyle f(x)=2x+a+1=2x+(-1)+1=2x.
    f(x)=2x\displaystyle f(x)=2x, x∈[−1,0]\displaystyle \ x\in[-1,0]
  2. Definim funcția auxiliară g:[−1,0]→R\displaystyle g:[-1,0]\to\mathbb{R}, g(x)=f(x)+2x=2x+2x\displaystyle g(x)=f(x)+2^x=2x+2^x. Ecuația f(x)+2x=0\displaystyle f(x)+2^x=0 este echivalentă cu g(x)=0\displaystyle g(x)=0.
    g:[−1,0]→R\displaystyle g:[-1,0]\to\mathbb{R}, g(x)=2x+2x\displaystyle \ g(x)=2x+2^x
  3. Funcția g\displaystyle g este continuă pe [−1,0]\displaystyle [-1,0], fiind suma dintre funcția polinomială 2x\displaystyle 2x și funcția exponențială 2x\displaystyle 2^x, ambele continue.
    g continua˘ pe [−1,0]\displaystyle g\text{ continuă pe }[-1,0]
  4. Calculăm valoarea lui g\displaystyle g în capătul −1\displaystyle -1: g(−1)=2⋅(−1)+2−1=−2+12\displaystyle g(-1)=2\cdot(-1)+2^{-1}=-2+\dfrac{1}{2}.
    g(−1)=−2+12=−32<0\displaystyle g(-1)=-2+\frac{1}{2}=-\frac{3}{2}<0
  5. Calculăm valoarea lui g\displaystyle g în capătul 0\displaystyle 0: g(0)=2⋅0+20=0+1\displaystyle g(0)=2\cdot 0+2^{0}=0+1.
    g(0)=1>0\displaystyle g(0)=1>0
  6. Funcția g\displaystyle g este continuă pe [−1,0]\displaystyle [-1,0] și are semne diferite la capete, g(−1)<0\displaystyle g(-1)<0 și g(0)>0\displaystyle g(0)>0. Conform proprietății lui Darboux, există cel puțin un punct c∈[−1,0]\displaystyle c\in[-1,0] cu g(c)=0\displaystyle g(c)=0, deci ecuația f(x)+2x=0\displaystyle f(x)+2^x=0 are cel puțin o soluție în [−1,0]\displaystyle [-1,0].
    g continua˘\displaystyle g\text{ continuă}, g(−1)=−32<0\displaystyle \ g(-1)=-\frac{3}{2}<0, g(0)=1>0⇒∃ c∈[−1,0]\displaystyle \ g(0)=1>0\Rightarrow \exists\, c\in[-1,0], g(c)=0\displaystyle \ g(c)=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

În aplicație îți corectăm rezolvarea scrisă de mână pe barem

Creează cont gratuit

Folosim doar cookie-uri strict necesare (sesiune, limbă, banner, dispozitivul de pe care te-ai autentificat și cele temporare pentru autentificarea cu Google) — niciun cookie de publicitate sau de urmărire de la terți. Detalii în Politica de confidențialitate.