Bac matematică M1 mate-info 2017, simulare clasa a XI-a: subiecte rezolvate pas cu pas

Rezolvările sunt generate cu AI și verificate. Nu reprezintă baremul oficial.

Subiectul I.1

5 puncte
Se consideră numărul complex z=4−i\displaystyle z=4-i. Calculați z⋅z‾−z−z‾\displaystyle z\cdot\overline{z}-z-\overline{z}, unde z‾\displaystyle \overline{z} este conjugatul lui z\displaystyle z.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem conjugatul lui z\displaystyle z: dacă z=4−i\displaystyle z=4-i, atunci z‾=4+i\displaystyle \overline{z}=4+i.
    z‾=4+i\displaystyle \overline{z}=4+i
  2. Înlocuim z\displaystyle z și z‾\displaystyle \overline{z} în expresia z⋅z‾−z−z‾\displaystyle z\cdot\overline{z}-z-\overline{z}.
    (4−i)(4+i)−(4−i)−(4+i)\displaystyle (4-i)(4+i)-(4-i)-(4+i)
  3. Calculăm produsul cu formula diferenței de pătrate: (4−i)(4+i)=42−i2\displaystyle (4-i)(4+i)=4^{2}-i^{2}.
    (4−i)(4+i)=42−i2\displaystyle (4-i)(4+i)=4^{2}-i^{2}
  4. Calculăm suma z+z‾\displaystyle z+\overline{z}: părțile imaginare se reduc, deci (4−i)+(4+i)=8\displaystyle (4-i)+(4+i)=8.
    (4−i)+(4+i)=8\displaystyle (4-i)+(4+i)=8
  5. Expresia devine 42−i2−8\displaystyle 4^{2}-i^{2}-8. Folosim i2=−1\displaystyle i^{2}=-1 și obținem rezultatul final.
    42−i2−8=16+1−8=9\displaystyle 4^{2}-i^{2}-8=16+1-8=9
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.2

5 puncte
Determinați numărul real m\displaystyle m, știind că axa Ox\displaystyle Ox este tangentă graficului funcției f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x2−(2m+1)x+m2−m+2\displaystyle f(x)=x^2-(2m+1)x+m^2-m+2.
Vezi rezolvarea
  1. Axa Ox\displaystyle Ox este tangentă graficului unei funcții de gradul al doilea exact atunci când ecuația f(x)=0\displaystyle f(x)=0 are o rădăcină dublă, adică Δ=0\displaystyle \Delta=0. Identificăm coeficienții: a=1\displaystyle a=1, b=−(2m+1)\displaystyle b=-(2m+1), c=m2−m+2\displaystyle c=m^2-m+2.
    a=1\displaystyle a=1, b=−(2m+1)\displaystyle \ b=-(2m+1), c=m2−m+2\displaystyle \ c=m^{2}-m+2
  2. Scriem discriminantul Δ=b2−4ac\displaystyle \Delta=b^2-4ac, cu coeficienții de mai sus.
    Δ=(2m+1)2−4(m2−m+2)\displaystyle \Delta=(2m+1)^{2}-4\left(m^{2}-m+2\right)
  3. Desfacem parantezele: (2m+1)2=4m2+4m+1\displaystyle (2m+1)^2=4m^2+4m+1, iar 4(m2−m+2)=4m2−4m+8\displaystyle 4\left(m^2-m+2\right)=4m^2-4m+8. Reducem termenii asemenea și obținem Δ=8m−7\displaystyle \Delta=8m-7.
    Δ=4m2+4m+1−4m2+4m−8=8m−7\displaystyle \Delta=4m^{2}+4m+1-4m^{2}+4m-8=8m-7
  4. Punem condiția de tangență, Δ=0\displaystyle \Delta=0, și rezolvăm ecuația de gradul întâi în m\displaystyle m. Obținem 8m=7\displaystyle 8m=7, deci m=78\displaystyle m=\dfrac{7}{8}.
    8m−7=0⇔m=78\displaystyle 8m-7=0\Leftrightarrow m=\frac{7}{8}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.3

5 puncte
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 3log⁡x5+log⁡5(5x)=5\displaystyle 3\log_x 5+\log_5(5x)=5.
Vezi rezolvarea
  1. Stabilim condițiile de existență: baza x\displaystyle x trebuie să fie pozitivă și diferită de 1\displaystyle 1, iar argumentul 5x\displaystyle 5x trebuie să fie pozitiv. Deci x∈(0,1)∪(1,∞)\displaystyle x\in(0,1)\cup(1,\infty).
    x∈(0,1)∪(1,∞)\displaystyle x\in(0,1)\cup(1,\infty)
  2. Schimbăm baza primului logaritm în 5\displaystyle 5: log⁡x5=1log⁡5x\displaystyle \log_x 5=\dfrac{1}{\log_5 x}. Deci 3log⁡x5=3log⁡5x\displaystyle 3\log_x 5=\dfrac{3}{\log_5 x}, cu log⁡5x≠0\displaystyle \log_5 x\neq 0 deoarece x≠1\displaystyle x\neq 1.
    3log⁡x5=3log⁡5x\displaystyle 3\log_x 5=\dfrac{3}{\log_5 x}
  3. Desfacem al doilea logaritm: log⁡5(5x)=log⁡55+log⁡5x=1+log⁡5x\displaystyle \log_5(5x)=\log_5 5+\log_5 x=1+\log_5 x. Ecuația devine 3log⁡5x+1+log⁡5x=5\displaystyle \dfrac{3}{\log_5 x}+1+\log_5 x=5.
    3log⁡5x+1+log⁡5x=5\displaystyle \dfrac{3}{\log_5 x}+1+\log_5 x=5
  4. Notăm t=log⁡5x\displaystyle t=\log_5 x, cu t≠0\displaystyle t\neq 0. Ecuația este 3t+1+t=5\displaystyle \dfrac{3}{t}+1+t=5. Înmulțim cu t\displaystyle t și aducem toți termenii într-o parte: 3+t+t2=5t\displaystyle 3+t+t^{2}=5t, deci t2−4t+3=0\displaystyle t^{2}-4t+3=0.
    t2−4t+3=0\displaystyle t^{2}-4t+3=0
  5. Descompunem trinomul în factori: t2−4t+3=(t−1)(t−3)\displaystyle t^{2}-4t+3=(t-1)(t-3). Revenind la t=log⁡5x\displaystyle t=\log_5 x, obținem ecuația de mai jos.
    (log⁡5x−1)(log⁡5x−3)=0\displaystyle \left(\log_5 x-1\right)\left(\log_5 x-3\right)=0
  6. Un produs este zero când un factor este zero. Din log⁡5x=1\displaystyle \log_5 x=1 obținem x=5\displaystyle x=5, iar din log⁡5x=3\displaystyle \log_5 x=3 obținem x=53=125\displaystyle x=5^{3}=125. Ambele valori sunt pozitive și diferite de 1\displaystyle 1, deci convin. Verificare: pentru x=5\displaystyle x=5, 3⋅1+2=5\displaystyle 3\cdot 1+2=5; pentru x=125\displaystyle x=125, 3⋅13+4=5\displaystyle 3\cdot\dfrac{1}{3}+4=5.
    x=5 sau x=125, care verifica˘ ecuația\displaystyle x=5\text{ sau }x=125\text{, care verifică ecuația}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.4

5 puncte
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să fie multiplu de 11\displaystyle 11.
Vezi rezolvarea
  1. Folosim formula probabilității: p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile\displaystyle p=\dfrac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}.
    p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile\displaystyle p=\dfrac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}
  2. Numerele naturale de trei cifre sunt cele de la 100\displaystyle 100 până la 999\displaystyle 999, deci numărul cazurilor posibile este 999−100+1\displaystyle 999-100+1.
    999−100+1=900\displaystyle 999-100+1=900
  3. Cazurile favorabile sunt multiplii de 11\displaystyle 11 de trei cifre. Cel mai mic este 110=11⋅10\displaystyle 110=11\cdot 10, iar cel mai mare este 990=11⋅90\displaystyle 990=11\cdot 90, deoarece 11⋅91=1001\displaystyle 11\cdot 91=1001 are patru cifre.
    110=11⋅10\displaystyle 110=11\cdot 10, 990=11⋅90\displaystyle \ 990=11\cdot 90
  4. Numerele favorabile sunt 11k\displaystyle 11k, cu k∈{10,11,…,90}\displaystyle k\in\{10,11,\ldots,90\}, deci numărul lor este 90−10+1\displaystyle 90-10+1.
    90−10+1=81\displaystyle 90-10+1=81
  5. Înlocuim în formulă: p=81900\displaystyle p=\dfrac{81}{900}, apoi simplificăm fracția prin 9\displaystyle 9.
    p=81900=9100\displaystyle p=\dfrac{81}{900}=\dfrac{9}{100}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.5

5 puncte
Se consideră triunghiul ABC\displaystyle ABC, punctul M\displaystyle M mijlocul laturii BC\displaystyle BC și punctul N\displaystyle N mijlocul medianei AM\displaystyle AM. Demonstrați că BN→=−34AB→+14AC→\displaystyle \overrightarrow{BN}=-\frac{3}{4}\overrightarrow{AB}+\frac{1}{4}\overrightarrow{AC}.
Vezi rezolvarea
  1. Deoarece N\displaystyle N este mijlocul segmentului AM\displaystyle AM, vectorul BN→\displaystyle \overrightarrow{BN} este jumătate din suma vectorilor BA→\displaystyle \overrightarrow{BA} și BM→\displaystyle \overrightarrow{BM}.
    BN→=12(BA→+BM→)\displaystyle \overrightarrow{BN}=\frac{1}{2}\left(\overrightarrow{BA}+\overrightarrow{BM}\right)
  2. Deoarece M\displaystyle M este mijlocul lui BC\displaystyle BC, avem BM→=12BC→\displaystyle \overrightarrow{BM}=\dfrac{1}{2}\overrightarrow{BC}. Înlocuim și distribuim factorul 12\displaystyle \dfrac{1}{2}.
    BN→=12BA→+14BC→\displaystyle \overrightarrow{BN}=\frac{1}{2}\overrightarrow{BA}+\frac{1}{4}\overrightarrow{BC}
  3. Aplicăm relația lui Chasles pentru BC→\displaystyle \overrightarrow{BC}: mergem de la B\displaystyle B la A\displaystyle A, apoi de la A\displaystyle A la C\displaystyle C.
    BC→=BA→+AC→\displaystyle \overrightarrow{BC}=\overrightarrow{BA}+\overrightarrow{AC}
  4. Înlocuim BC→\displaystyle \overrightarrow{BC} în expresia lui BN→\displaystyle \overrightarrow{BN} și grupăm termenii cu BA→\displaystyle \overrightarrow{BA}.
    BN→=12BA→+14(BA→+AC→)=34BA→+14AC→\displaystyle \overrightarrow{BN}=\frac{1}{2}\overrightarrow{BA}+\frac{1}{4}\left(\overrightarrow{BA}+\overrightarrow{AC}\right)=\frac{3}{4}\overrightarrow{BA}+\frac{1}{4}\overrightarrow{AC}
  5. Folosim faptul că BA→=−AB→\displaystyle \overrightarrow{BA}=-\overrightarrow{AB} și obținem egalitatea cerută.
    BN→=−34AB→+14AC→\displaystyle \overrightarrow{BN}=-\frac{3}{4}\overrightarrow{AB}+\frac{1}{4}\overrightarrow{AC}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.6

5 puncte
Arătați că, dacă (sin⁡x+3cos⁡y)2+(cos⁡x−3sin⁡y)2=10\displaystyle (\sin x+3\cos y)^2+(\cos x-3\sin y)^2=10 și x,y∈(0,π2)\displaystyle x,y\in\left(0,\frac{\pi}{2}\right), atunci x=y\displaystyle x=y.
Vezi rezolvarea
  1. Dezvoltăm pătratele din ipoteză: (sin⁡x+3cos⁡y)2=sin⁡2x+6sin⁡xcos⁡y+9cos⁡2y\displaystyle (\sin x+3\cos y)^2=\sin^2 x+6\sin x\cos y+9\cos^2 y și (cos⁡x−3sin⁡y)2=cos⁡2x−6cos⁡xsin⁡y+9sin⁡2y\displaystyle (\cos x-3\sin y)^2=\cos^2 x-6\cos x\sin y+9\sin^2 y.
    sin⁡2x+6sin⁡xcos⁡y+9cos⁡2y+cos⁡2x−6cos⁡xsin⁡y+9sin⁡2y=10\displaystyle \sin^2 x+6\sin x\cos y+9\cos^2 y+\cos^2 x-6\cos x\sin y+9\sin^2 y=10
  2. Grupăm: sin⁡2x+cos⁡2x=1\displaystyle \sin^2 x+\cos^2 x=1 și 9(cos⁡2y+sin⁡2y)=9\displaystyle 9\left(\cos^2 y+\sin^2 y\right)=9. Rămâne 1+9+6(sin⁡xcos⁡y−cos⁡xsin⁡y)=10\displaystyle 1+9+6\left(\sin x\cos y-\cos x\sin y\right)=10.
    10+6(sin⁡xcos⁡y−cos⁡xsin⁡y)=10\displaystyle 10+6\left(\sin x\cos y-\cos x\sin y\right)=10
  3. Folosim sin⁡(x−y)=sin⁡xcos⁡y−cos⁡xsin⁡y\displaystyle \sin(x-y)=\sin x\cos y-\cos x\sin y. Obținem 10+6sin⁡(x−y)=10\displaystyle 10+6\sin(x-y)=10, deci 6sin⁡(x−y)=0\displaystyle 6\sin(x-y)=0.
    sin⁡(x−y)=0\displaystyle \sin(x-y)=0
  4. Din x∈(0,π2)\displaystyle x\in\left(0,\frac{\pi}{2}\right) și −y∈(−π2,0)\displaystyle -y\in\left(-\frac{\pi}{2},0\right), adunând obținem intervalul lui x−y\displaystyle x-y.
    x−y∈(−π2,π2)\displaystyle x-y\in\left(-\frac{\pi}{2},\frac{\pi}{2}\right)
  5. În intervalul (−π2,π2)\displaystyle \left(-\frac{\pi}{2},\frac{\pi}{2}\right) singurul număr cu sinusul egal cu 0\displaystyle 0 este 0\displaystyle 0 (celelalte soluții kπ\displaystyle k\pi, cu k≠0\displaystyle k\neq 0, sunt în afara intervalului). Deci x−y=0\displaystyle x-y=0, adică x=y\displaystyle x=y.
    x−y=0, adica˘ x=y\displaystyle x-y=0\text{, adică }x=y
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.a)

5 puncte
Se consideră determinantul Δ(x,y)=∣111x+1y+12x2+xy2+y2∣\displaystyle \Delta(x,y)=\begin{vmatrix}1&1&1\\x+1&y+1&2\\x^2+x&y^2+y&2\end{vmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Arătați că Δ(0,2)=−2\displaystyle \Delta(0,2)=-2.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim x=0\displaystyle x=0 și y=2\displaystyle y=2 în fiecare element al determinantului. Prima linie rămâne 1,1,1\displaystyle 1,1,1. A doua linie: x+1=1\displaystyle x+1=1, y+1=3\displaystyle y+1=3, iar al treilea element este 2\displaystyle 2. A treia linie: x2+x=02+0=0\displaystyle x^2+x=0^2+0=0, y2+y=22+2=6\displaystyle y^2+y=2^2+2=6, iar al treilea element este 2\displaystyle 2.
    Δ(0,2)=∣111132062∣\displaystyle \Delta(0,2)=\begin{vmatrix}1&1&1\\1&3&2\\0&6&2\end{vmatrix}
  2. Calculăm determinantul de ordinul 3 cu regula lui Sarrus. Produsele de pe diagonala principală și de pe paralelele ei sunt 1⋅3⋅2=6\displaystyle 1\cdot 3\cdot 2=6, 1⋅2⋅0=0\displaystyle 1\cdot 2\cdot 0=0 și 1⋅1⋅6=6\displaystyle 1\cdot 1\cdot 6=6. Produsele de pe diagonala secundară și de pe paralelele ei sunt 1⋅3⋅0=0\displaystyle 1\cdot 3\cdot 0=0, 1⋅2⋅6=12\displaystyle 1\cdot 2\cdot 6=12 și 1⋅1⋅2=2\displaystyle 1\cdot 1\cdot 2=2.
    6+0+6−0−12−2\displaystyle 6+0+6-0-12-2
  3. Adunăm și scădem termenii: 6+6+0=12\displaystyle 6+6+0=12, iar 0+2+12=14\displaystyle 0+2+12=14, deci determinantul este 12−14=−2\displaystyle 12-14=-2, adică exact valoarea cerută.
    Δ(0,2)=6+6+0−0−2−12=−2\displaystyle \Delta(0,2)=6+6+0-0-2-12=-2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.b)

5 puncte
Se consideră determinantul Δ(x,y)=∣111x+1y+12x2+xy2+y2∣\displaystyle \Delta(x,y)=\begin{vmatrix}1&1&1\\x+1&y+1&2\\x^2+x&y^2+y&2\end{vmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Arătați că Δ(x,y)=(x−1)(y−1)(y−x)\displaystyle \Delta(x,y)=(x-1)(y-1)(y-x), pentru orice numere reale x\displaystyle x și y\displaystyle y.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem determinantul dat: Δ(x,y)=∣111x+1y+12x2+xy2+y2∣\displaystyle \Delta(x,y)=\begin{vmatrix}1&1&1\\x+1&y+1&2\\x^2+x&y^2+y&2\end{vmatrix}. Vrem să obținem zerouri pe prima linie, ca să-l putem dezvolta ușor.
    Δ(x,y)=∣111x+1y+12x2+xy2+y2∣\displaystyle \Delta(x,y)=\begin{vmatrix}1&1&1\\x+1&y+1&2\\x^2+x&y^2+y&2\end{vmatrix}
  2. Facem operații pe coloane: C1→C1−C3\displaystyle C_1\to C_1-C_3 și C2→C2−C3\displaystyle C_2\to C_2-C_3. Valoarea determinantului nu se schimbă. Pe prima linie apar zerouri, iar coloana C3\displaystyle C_3 rămâne neschimbată.
    Δ(x,y)=∣001x+1−2y+1−22x2+x−2y2+y−22∣\displaystyle \Delta(x,y)=\begin{vmatrix}0&0&1\\x+1-2&y+1-2&2\\x^2+x-2&y^2+y-2&2\end{vmatrix}
  3. Simplificăm elementele și descompunem în factori: x+1−2=x−1\displaystyle x+1-2=x-1, iar x2+x−2=(x−1)(x+2)\displaystyle x^2+x-2=(x-1)(x+2). La fel pentru y\displaystyle y. Obținem forma din barem.
    Δ(x,y)=∣001x−1y−12(x−1)(x+2)(y−1)(y+2)2∣\displaystyle \Delta(x,y)=\begin{vmatrix}0&0&1\\x-1&y-1&2\\(x-1)(x+2)&(y-1)(y+2)&2\end{vmatrix}
  4. Dezvoltăm determinantul după prima linie. Singurul element nenul este 1\displaystyle 1, aflat pe poziția (1,3)\displaystyle (1,3), cu semnul (−1)1+3=1\displaystyle (-1)^{1+3}=1, deci rămâne minorul format din liniile 2 și 3, coloanele 1 și 2.
    Δ(x,y)=∣x−1y−1(x−1)(x+2)(y−1)(y+2)∣\displaystyle \Delta(x,y)=\begin{vmatrix}x-1&y-1\\(x-1)(x+2)&(y-1)(y+2)\end{vmatrix}
  5. Scoatem factorul comun x−1\displaystyle x-1 din prima coloană și y−1\displaystyle y-1 din a doua coloană. Apoi calculăm determinantul de ordin 2: 1⋅(y+2)−1⋅(x+2)=y−x\displaystyle 1\cdot(y+2)-1\cdot(x+2)=y-x. Deci Δ(x,y)=(x−1)(y−1)(y−x)\displaystyle \Delta(x,y)=(x-1)(y-1)(y-x), pentru orice x,y∈R\displaystyle x,y\in\mathbb{R}.
    Δ(x,y)=(x−1)(y−1)∣11x+2y+2∣=(x−1)(y−1)(y−x)\displaystyle \Delta(x,y)=(x-1)(y-1)\begin{vmatrix}1&1\\x+2&y+2\end{vmatrix}=(x-1)(y-1)(y-x)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.c)

5 puncte
Se consideră determinantul Δ(x,y)=∣111x+1y+12x2+xy2+y2∣\displaystyle \Delta(x,y)=\begin{vmatrix}1&1&1\\x+1&y+1&2\\x^2+x&y^2+y&2\end{vmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Demonstrați că numărul Δ(m,n)\displaystyle \Delta(m,n) este divizibil cu 2\displaystyle 2, pentru orice numere întregi m\displaystyle m și n\displaystyle n.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim x=m\displaystyle x=m și y=n\displaystyle y=n în determinant. Observăm că m2+m=m(m+1)\displaystyle m^2+m=m(m+1) și n2+n=n(n+1)\displaystyle n^2+n=n(n+1).
    Δ(m,n)=∣111m+1n+12m(m+1)n(n+1)2∣\displaystyle \Delta(m,n)=\begin{vmatrix}1&1&1\\m+1&n+1&2\\m(m+1)&n(n+1)&2\end{vmatrix}
  2. Produsul a două numere întregi consecutive este par, pentru că unul dintre ele este par. Deci există k,l∈Z\displaystyle k,l\in\mathbb{Z} astfel încât m(m+1)=2k\displaystyle m(m+1)=2k și n(n+1)=2l\displaystyle n(n+1)=2l.
    m(m+1)=2k și n(n+1)=2l, cu k\displaystyle m(m+1)=2k\text{ și }n(n+1)=2l\text{, cu }k,l∈Z\displaystyle l\in\mathbb{Z}
  3. Înlocuim în ultima linie produsele cu 2k\displaystyle 2k, respectiv 2l\displaystyle 2l. Ultima linie devine (2k, 2l, 2)\displaystyle (2k,\ 2l,\ 2), deci toate elementele ei au factorul 2\displaystyle 2.
    Δ(m,n)=∣111m+1n+122k2l2∣\displaystyle \Delta(m,n)=\begin{vmatrix}1&1&1\\m+1&n+1&2\\2k&2l&2\end{vmatrix}
  4. Scoatem factorul 2\displaystyle 2 din ultima linie. Determinantul rămas are elemente întregi, deci valoarea lui este un număr întreg. Rezultă că Δ(m,n)\displaystyle \Delta(m,n) este 2\displaystyle 2 ori un număr întreg, adică este divizibil cu 2\displaystyle 2.
    Δ(m,n)=2∣111m+1n+12kl1∣, deci Δ(m,n) este divizibil cu 2\displaystyle \Delta(m,n)=2\begin{vmatrix}1&1&1\\m+1&n+1&2\\k&l&1\end{vmatrix}\text{, deci }\Delta(m,n)\text{ este divizibil cu }2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.a)

5 puncte
Se consideră matricea A(a)=(a0a−1010a−10a)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix}a&0&a-1\\0&1&0\\a-1&0&a\end{pmatrix}, unde a\displaystyle a este număr real.

Calculați A(0)+A(2)\displaystyle A(0)+A(2).
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim a\displaystyle a cu 0\displaystyle 0 în matricea A(a)\displaystyle A(a). Elementele a\displaystyle a devin 0\displaystyle 0, iar elementele a−1\displaystyle a-1 devin −1\displaystyle -1.
    A(0)=(00−1010−100)\displaystyle A(0)=\begin{pmatrix}0&0&-1\\0&1&0\\-1&0&0\end{pmatrix}
  2. Înlocuim a\displaystyle a cu 2\displaystyle 2 în matricea A(a)\displaystyle A(a). Elementele a\displaystyle a devin 2\displaystyle 2, iar elementele a−1\displaystyle a-1 devin 1\displaystyle 1. Linia din mijloc rămâne neschimbată.
    A(0)=(00−1010−100)\displaystyle A(0)=\begin{pmatrix}0&0&-1\\0&1&0\\-1&0&0\end{pmatrix}, A(2)=(201010102)\displaystyle \ A(2)=\begin{pmatrix}2&0&1\\0&1&0\\1&0&2\end{pmatrix}
  3. Adunăm cele două matrici element cu element: pe fiecare poziție adunăm elementele corespunzătoare. Pe diagonală obținem 0+2=2\displaystyle 0+2=2, 1+1=2\displaystyle 1+1=2, 0+2=2\displaystyle 0+2=2, iar în afara diagonalei obținem −1+1=0\displaystyle -1+1=0 și 0+0=0\displaystyle 0+0=0.
    A(0)+A(2)=(0+20+0−1+10+01+10+0−1+10+00+2)=(200020002)\displaystyle A(0)+A(2)=\begin{pmatrix}0+2&0+0&-1+1\\0+0&1+1&0+0\\-1+1&0+0&0+2\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}2&0&0\\0&2&0\\0&0&2\end{pmatrix}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.b)

5 puncte
Se consideră matricea A(a)=(a0a−1010a−10a)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix}a&0&a-1\\0&1&0\\a-1&0&a\end{pmatrix}, unde a\displaystyle a este număr real.

Arătați că A(a)A(b)=A(2ab−a−b+1)\displaystyle A(a)A(b)=A(2ab-a-b+1), pentru orice numere reale a\displaystyle a și b\displaystyle b.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem matricele A(a)=(a0a−1010a−10a)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix}a&0&a-1\\0&1&0\\a-1&0&a\end{pmatrix} și A(b)=(b0b−1010b−10b)\displaystyle A(b)=\begin{pmatrix}b&0&b-1\\0&1&0\\b-1&0&b\end{pmatrix} și le înmulțim, element cu element, linie pe coloană.
    A(a)A(b)=(a0a−1010a−10a)(b0b−1010b−10b)\displaystyle A(a)A(b)=\begin{pmatrix}a&0&a-1\\0&1&0\\a-1&0&a\end{pmatrix}\begin{pmatrix}b&0&b-1\\0&1&0\\b-1&0&b\end{pmatrix}
  2. Elementul de pe linia 1, coloana 1 este a⋅b+0⋅0+(a−1)(b−1)=ab+ab−a−b+1=2ab−a−b+1\displaystyle a\cdot b+0\cdot 0+(a-1)(b-1)=ab+ab-a-b+1=2ab-a-b+1. Elementul de pe linia 1, coloana 3 este a(b−1)+0⋅0+(a−1)b=ab−a+ab−b=2ab−a−b\displaystyle a(b-1)+0\cdot 0+(a-1)b=ab-a+ab-b=2ab-a-b.
    c11=2ab−a−b+1\displaystyle c_{11}=2ab-a-b+1,c13=2ab−a−b\displaystyle \quad c_{13}=2ab-a-b
  3. Elementul de pe linia 3, coloana 1 este (a−1)b+0⋅0+a(b−1)=2ab−a−b\displaystyle (a-1)b+0\cdot 0+a(b-1)=2ab-a-b. Elementul de pe linia 3, coloana 3 este (a−1)(b−1)+0⋅0+ab=2ab−a−b+1\displaystyle (a-1)(b-1)+0\cdot 0+ab=2ab-a-b+1. Elementul de pe linia 2, coloana 2 este 0⋅0+1⋅1+0⋅0=1\displaystyle 0\cdot 0+1\cdot 1+0\cdot 0=1, iar celelalte elemente de pe linia 2 și coloana 2 sunt 0\displaystyle 0.
    c31=2ab−a−b\displaystyle c_{31}=2ab-a-b,c33=2ab−a−b+1\displaystyle \quad c_{33}=2ab-a-b+1,c22=1\displaystyle \quad c_{22}=1
  4. Punem laolaltă elementele calculate și obținem matricea produs.
    A(a)A(b)=(2ab−a−b+102ab−a−b0102ab−a−b02ab−a−b+1)\displaystyle A(a)A(b)=\begin{pmatrix}2ab-a-b+1&0&2ab-a-b\\0&1&0\\2ab-a-b&0&2ab-a-b+1\end{pmatrix}
  5. Notăm t=2ab−a−b+1\displaystyle t=2ab-a-b+1. Atunci 2ab−a−b=t−1\displaystyle 2ab-a-b=t-1, deci matricea obținută are forma (t0t−1010t−10t)\displaystyle \begin{pmatrix}t&0&t-1\\0&1&0\\t-1&0&t\end{pmatrix}, adică A(t)\displaystyle A(t). Prin urmare A(a)A(b)=A(2ab−a−b+1)\displaystyle A(a)A(b)=A(2ab-a-b+1) pentru orice a,b\displaystyle a,b reali.
    A(a)A(b)=A(2ab−a−b+1)\displaystyle A(a)A(b)=A(2ab-a-b+1)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.c)

5 puncte
Se consideră matricea A(a)=(a0a−1010a−10a)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix}a&0&a-1\\0&1&0\\a-1&0&a\end{pmatrix}, unde a\displaystyle a este număr real.

Arătați că A(12)A(32)A(52)⋅…⋅A(20172)=A(12)\displaystyle A\left(\frac{1}{2}\right)A\left(\frac{3}{2}\right)A\left(\frac{5}{2}\right)\cdot\ldots\cdot A\left(\frac{2017}{2}\right)=A\left(\frac{1}{2}\right).
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm produsul a două matrice din familia dată (relația de la punctul b). Elementul din colțul stânga-sus este ab+(a−1)(b−1)=2ab−a−b+1\displaystyle ab+(a-1)(b-1)=2ab-a-b+1, iar cel din colțul dreapta-sus este a(b−1)+(a−1)b=2ab−a−b\displaystyle a(b-1)+(a-1)b=2ab-a-b. Elementul din mijloc rămâne 1\displaystyle 1, iar celelalte elemente sunt 0\displaystyle 0. Obținem A(a)A(b)=A(2ab−a−b+1)\displaystyle A(a)A(b)=A(2ab-a-b+1).
    A(a)A(b)=A(2ab−a−b+1)\displaystyle A(a)A(b)=A(2ab-a-b+1)
  2. Luăm a=12\displaystyle a=\dfrac{1}{2} în relație și îl lăsăm pe b\displaystyle b oarecare. Termenii cu b\displaystyle b se reduc: 2⋅12⋅b−12−b+1=12\displaystyle 2\cdot\dfrac{1}{2}\cdot b-\dfrac{1}{2}-b+1=\dfrac{1}{2}. Deci A(12)A(b)=A(12)\displaystyle A\left(\dfrac{1}{2}\right)A(b)=A\left(\dfrac{1}{2}\right) pentru orice b\displaystyle b real.
    A(12)A(b)=A(2⋅12⋅b−12−b+1)=A(12)\displaystyle A\left(\frac{1}{2}\right)A(b)=A\left(2\cdot\frac{1}{2}\cdot b-\frac{1}{2}-b+1\right)=A\left(\frac{1}{2}\right)
  3. Grupăm factorii de la stânga la dreapta. Primii doi factori dau A(12)A(32)=A(12)\displaystyle A\left(\dfrac{1}{2}\right)A\left(\dfrac{3}{2}\right)=A\left(\dfrac{1}{2}\right). Înmulțind rezultatul cu A(52)\displaystyle A\left(\dfrac{5}{2}\right), obținem din nou A(12)\displaystyle A\left(\dfrac{1}{2}\right). Repetăm raționamentul pentru fiecare factor următor, până la A(20172)\displaystyle A\left(\dfrac{2017}{2}\right), iar de fiecare dată în stânga rămâne A(12)\displaystyle A\left(\dfrac{1}{2}\right).
    A(12)A(32)A(52)=A(12)A(52)=A(12)\displaystyle A\left(\frac{1}{2}\right)A\left(\frac{3}{2}\right)A\left(\frac{5}{2}\right)=A\left(\frac{1}{2}\right)A\left(\frac{5}{2}\right)=A\left(\frac{1}{2}\right)
  4. După ce am absorbit toți factorii până la penultimul, produsul devine A(12)A(20172)\displaystyle A\left(\dfrac{1}{2}\right)A\left(\dfrac{2017}{2}\right). Aplicând încă o dată relația din pasul 2, cu b=20172\displaystyle b=\dfrac{2017}{2}, obținem A(12)\displaystyle A\left(\dfrac{1}{2}\right). Deci produsul cerut este egal cu A(12)\displaystyle A\left(\dfrac{1}{2}\right).
    A(12)A(32)⋅…⋅A(20172)=A(12)A(20172)=A(12)\displaystyle A\left(\frac{1}{2}\right)A\left(\frac{3}{2}\right)\cdot\ldots\cdot A\left(\frac{2017}{2}\right)=A\left(\frac{1}{2}\right)A\left(\frac{2017}{2}\right)=A\left(\frac{1}{2}\right)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R\displaystyle f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=3x2+3x+1x3(x+1)3\displaystyle f(x)=\frac{3x^2+3x+1}{x^3(x+1)^3}.

Arătați că f(x)=1x3−1(x+1)3\displaystyle f(x)=\frac{1}{x^3}-\frac{1}{(x+1)^3}, pentru orice x∈(0,+∞)\displaystyle x\in(0,+\infty).
Vezi rezolvarea
  1. Dezvoltăm (x+1)3\displaystyle (x+1)^{3} cu formula cubului sumei: (a+b)3=a3+3a2b+3ab2+b3\displaystyle (a+b)^{3}=a^{3}+3a^{2}b+3ab^{2}+b^{3}, cu a=x\displaystyle a=x și b=1\displaystyle b=1.
    (x+1)3=x3+3x2+3x+1\displaystyle (x+1)^{3}=x^{3}+3x^{2}+3x+1
  2. Din dezvoltarea de mai sus rezultă că 3x2+3x+1=(x3+3x2+3x+1)−x3\displaystyle 3x^{2}+3x+1=(x^{3}+3x^{2}+3x+1)-x^{3}, deci numărătorul este diferența dintre (x+1)3\displaystyle (x+1)^{3} și x3\displaystyle x^{3}.
    3x2+3x+1=(x+1)3−x3\displaystyle 3x^{2}+3x+1=(x+1)^{3}-x^{3}
  3. Înlocuim numărătorul în expresia lui f(x)\displaystyle f(x).
    f(x)=x3+3x2+3x+1−x3x3(x+1)3=(x+1)3−x3x3(x+1)3\displaystyle f(x)=\frac{x^{3}+3x^{2}+3x+1-x^{3}}{x^{3}(x+1)^{3}}=\frac{(x+1)^{3}-x^{3}}{x^{3}(x+1)^{3}}
  4. Separăm fracția în două fracții care au același numitor x3(x+1)3\displaystyle x^{3}(x+1)^{3}.
    f(x)=(x+1)3x3(x+1)3−x3x3(x+1)3\displaystyle f(x)=\frac{(x+1)^{3}}{x^{3}(x+1)^{3}}-\frac{x^{3}}{x^{3}(x+1)^{3}}
  5. Simplificăm prima fracție cu (x+1)3\displaystyle (x+1)^{3} și a doua cu x3\displaystyle x^{3}, ambele nenule pentru x>0\displaystyle x>0. Obținem egalitatea cerută, pentru orice x∈(0,+∞)\displaystyle x\in(0,+\infty).
    f(x)=1x3−1(x+1)3\displaystyle f(x)=\frac{1}{x^{3}}-\frac{1}{(x+1)^{3}}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R\displaystyle f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=3x2+3x+1x3(x+1)3\displaystyle f(x)=\frac{3x^2+3x+1}{x^3(x+1)^3}.

Determinați ecuația asimptotei orizontale spre +∞\displaystyle +\infty la graficul funcției f\displaystyle f.
Vezi rezolvarea
  1. Asimptota orizontală spre +∞\displaystyle +\infty are ecuația y=L\displaystyle y=L, unde L=lim⁡x→+∞f(x)\displaystyle L=\lim_{x\to+\infty}f(x), dacă această limită există și este finită. Calculăm deci această limită pentru f(x)=3x2+3x+1x3(x+1)3\displaystyle f(x)=\dfrac{3x^{2}+3x+1}{x^{3}(x+1)^{3}}.
    L=lim⁡x→+∞3x2+3x+1x3(x+1)3\displaystyle L=\lim_{x\to+\infty}\dfrac{3x^{2}+3x+1}{x^{3}(x+1)^{3}}
  2. Observăm că (x+1)3−x3=3x2+3x+1\displaystyle (x+1)^{3}-x^{3}=3x^{2}+3x+1. Atunci 1x3−1(x+1)3=(x+1)3−x3x3(x+1)3=3x2+3x+1x3(x+1)3\displaystyle \dfrac{1}{x^{3}}-\dfrac{1}{(x+1)^{3}}=\dfrac{(x+1)^{3}-x^{3}}{x^{3}(x+1)^{3}}=\dfrac{3x^{2}+3x+1}{x^{3}(x+1)^{3}}, deci funcția se scrie ca o diferență de două fracții.
    f(x)=1x3−1(x+1)3\displaystyle f(x)=\dfrac{1}{x^{3}}-\dfrac{1}{(x+1)^{3}}
  3. Când x→+∞\displaystyle x\to+\infty, avem x3→+∞\displaystyle x^{3}\to+\infty și (x+1)3→+∞\displaystyle (x+1)^{3}\to+\infty, deci 1x3→0\displaystyle \dfrac{1}{x^{3}}\to 0 și 1(x+1)3→0\displaystyle \dfrac{1}{(x+1)^{3}}\to 0. Rezultă că limita diferenței este 0−0=0\displaystyle 0-0=0.
    lim⁡x→+∞f(x)=lim⁡x→+∞(1x3−1(x+1)3)=0\displaystyle \lim_{x\to+\infty}f(x)=\lim_{x\to+\infty}\left(\dfrac{1}{x^{3}}-\dfrac{1}{(x+1)^{3}}\right)=0
  4. Limita la +∞\displaystyle +\infty este finită și egală cu 0\displaystyle 0, deci graficul funcției f\displaystyle f admite asimptotă orizontală spre +∞\displaystyle +\infty dreapta de ecuație y=0\displaystyle y=0.
    y=0\displaystyle y=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R\displaystyle f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=3x2+3x+1x3(x+1)3\displaystyle f(x)=\frac{3x^2+3x+1}{x^3(x+1)^3}.

Calculați lim⁡n→+∞(f(1)+f(2)+f(3)+…+f(n))2n3\displaystyle \lim_{n\to+\infty}\left(f(1)+f(2)+f(3)+\ldots+f(n)\right)^{2n^3}.
Vezi rezolvarea
  1. Observăm că (x+1)3−x3=3x2+3x+1\displaystyle (x+1)^3-x^3=3x^2+3x+1. Atunci f(x)=(x+1)3−x3x3(x+1)3\displaystyle f(x)=\dfrac{(x+1)^3-x^3}{x^3(x+1)^3}, adică funcția se descompune ca diferență de două fracții.
    f(x)=1x3−1(x+1)3\displaystyle f(x)=\frac{1}{x^{3}}-\frac{1}{(x+1)^{3}}
  2. Scriem Sn=f(1)+f(2)+…+f(n)\displaystyle S_n=f(1)+f(2)+\ldots+f(n) cu formula găsită. Termenii se reduc doi câte doi, deci rămân doar primul și ultimul.
    Sn=113−123+123−133+…+1n3−1(n+1)3=1−1(n+1)3\displaystyle S_n=\frac{1}{1^{3}}-\frac{1}{2^{3}}+\frac{1}{2^{3}}-\frac{1}{3^{3}}+\ldots+\frac{1}{n^{3}}-\frac{1}{(n+1)^{3}}=1-\frac{1}{(n+1)^{3}}
  3. Când n→+∞\displaystyle n\to+\infty, 1(n+1)3→0\displaystyle \dfrac{1}{(n+1)^3}\to 0, deci suma tinde la 1. Limita cerută are forma 1∞\displaystyle 1^{\infty}, pe care o rezolvăm cu limita remarcabilă cu numărul e\displaystyle e.
    lim⁡n→+∞Sn=1\displaystyle \lim_{n\to+\infty}S_n=1
  4. Alegem un=−1(n+1)3→0\displaystyle u_n=\dfrac{-1}{(n+1)^3}\to 0, deci baza este 1+un\displaystyle 1+u_n. Scriem exponentul 2n3=(n+1)3−1⋅−2n3(n+1)3\displaystyle 2n^3=\dfrac{(n+1)^3}{-1}\cdot\dfrac{-2n^3}{(n+1)^3}, pentru a obține forma (1+un)1/un\displaystyle (1+u_n)^{1/u_n}.
    lim⁡n→+∞((1+−1(n+1)3)(n+1)3−1)−2n3(n+1)3\displaystyle \lim_{n\to+\infty}\left(\left(1+\frac{-1}{(n+1)^3}\right)^{\frac{(n+1)^3}{-1}}\right)^{\frac{-2n^3}{(n+1)^3}}
  5. Expresia dintre parantezele mari tinde la e\displaystyle e, conform limitei remarcabile. Limita exponentului: −2n3(n+1)3\displaystyle \dfrac{-2n^3}{(n+1)^3} are numărătorul și numitorul de același grad, deci limita este raportul coeficienților dominanți, −21=−2\displaystyle \dfrac{-2}{1}=-2.
    lim⁡n→+∞−2n3(n+1)3=−2\displaystyle \lim_{n\to+\infty}\frac{-2n^{3}}{(n+1)^{3}}=-2
  6. Înlocuim: limita este e−2\displaystyle e^{-2}, adică 1e2\displaystyle \dfrac{1}{e^2}.
    elim⁡n→+∞−2n3(n+1)3=e−2=1e2\displaystyle e^{\lim_{n\to+\infty}\frac{-2n^{3}}{(n+1)^{3}}}=e^{-2}=\frac{1}{e^{2}}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)={x3+3x2−x+a,x≤0e4x−1e3x−1,x>0\displaystyle f(x)=\begin{cases}x^3+3x^2-x+a,&x\le 0\\\frac{e^{4x}-1}{e^{3x}-1},&x>0\end{cases}, unde a\displaystyle a este număr real.

Calculați lim⁡x→−∞f(x)x3\displaystyle \lim_{x\to-\infty}\frac{f(x)}{x^3}.
Vezi rezolvarea
  1. Pentru x→−∞\displaystyle x\to-\infty avem x<0\displaystyle x<0, deci se folosește prima formulă, f(x)=x3+3x2−x+a\displaystyle f(x)=x^3+3x^2-x+a. Limita cerută devine astfel o limită de raport de polinoame.
    lim⁡x→−∞f(x)x3=lim⁡x→−∞x3+3x2−x+ax3\displaystyle \lim_{x\to-\infty}\frac{f(x)}{x^3}=\lim_{x\to-\infty}\frac{x^3+3x^2-x+a}{x^3}
  2. Scoatem factorul dominant x3\displaystyle x^3 de la numărător, împărțind fiecare termen la x3\displaystyle x^3: 3x2=x3⋅3x\displaystyle 3x^2=x^3\cdot\dfrac{3}{x}, −x=x3⋅(−1x2)\displaystyle -x=x^3\cdot\left(-\dfrac{1}{x^2}\right), a=x3⋅ax3\displaystyle a=x^3\cdot\dfrac{a}{x^3}.
    lim⁡x→−∞x3(1+3x−1x2+ax3)x3\displaystyle \lim_{x\to-\infty}\frac{x^3\left(1+\frac{3}{x}-\frac{1}{x^2}+\frac{a}{x^3}\right)}{x^3}
  3. Simplificăm fracția prin x3≠0\displaystyle x^3\neq 0. Rămâne limita unei sume de termeni simpli.
    lim⁡x→−∞(1+3x−1x2+ax3)\displaystyle \lim_{x\to-\infty}\left(1+\frac{3}{x}-\frac{1}{x^2}+\frac{a}{x^3}\right)
  4. Pentru x→−∞\displaystyle x\to-\infty avem 3x→0\displaystyle \dfrac{3}{x}\to 0, 1x2→0\displaystyle \dfrac{1}{x^2}\to 0 și ax3→0\displaystyle \dfrac{a}{x^3}\to 0, deoarece a\displaystyle a este constant. Rămâne doar termenul 1\displaystyle 1.
    1+0−0+0=1\displaystyle 1+0-0+0=1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)={x3+3x2−x+a,x≤0e4x−1e3x−1,x>0\displaystyle f(x)=\begin{cases}x^3+3x^2-x+a,&x\le 0\\\frac{e^{4x}-1}{e^{3x}-1},&x>0\end{cases}, unde a\displaystyle a este număr real.

Determinați numărul real a\displaystyle a pentru care funcția f\displaystyle f este continuă în punctul x=0\displaystyle x=0.
Vezi rezolvarea
  1. Funcția f\displaystyle f este continuă în x=0\displaystyle x=0 dacă limita la stânga, limita la dreapta și valoarea funcției în 0\displaystyle 0 sunt egale.
    lim⁡x→0, x<0f(x)=lim⁡x→0, x>0f(x)=f(0)\displaystyle \lim_{x\to0,\,x<0}f(x)=\lim_{x\to0,\,x>0}f(x)=f(0)
  2. Pentru x≤0\displaystyle x\le0, f\displaystyle f este polinom, deci limita la stânga în 0\displaystyle 0 se obține prin înlocuire și coincide cu f(0)\displaystyle f(0).
    lim⁡x→0, x<0f(x)=03+3⋅02−0+a=a\displaystyle \lim_{x\to0,\,x<0}f(x)=0^3+3\cdot0^2-0+a=a,f(0)=a\displaystyle \quad f(0)=a
  3. Pentru x>0\displaystyle x>0, limita la dreapta are forma 00\displaystyle \dfrac{0}{0}. Descompunem numărătorul cu diferența de pătrate și numitorul cu diferența de cuburi: e4x−1=(e2x−1)(e2x+1)\displaystyle e^{4x}-1=\left(e^{2x}-1\right)\left(e^{2x}+1\right) și e3x−1=(ex−1)(e2x+ex+1)\displaystyle e^{3x}-1=\left(e^{x}-1\right)\left(e^{2x}+e^{x}+1\right).
    e4x−1e3x−1=(e2x−1)(e2x+1)(ex−1)(e2x+ex+1)\displaystyle \frac{e^{4x}-1}{e^{3x}-1}=\frac{\left(e^{2x}-1\right)\left(e^{2x}+1\right)}{\left(e^{x}-1\right)\left(e^{2x}+e^{x}+1\right)}
  4. Descompunem și e2x−1=(ex−1)(ex+1)\displaystyle e^{2x}-1=\left(e^{x}-1\right)\left(e^{x}+1\right), apoi simplificăm factorul ex−1\displaystyle e^{x}-1, care este nenul pentru x>0\displaystyle x>0.
    (ex+1)(e2x+1)e2x+ex+1\displaystyle \frac{\left(e^{x}+1\right)\left(e^{2x}+1\right)}{e^{2x}+e^{x}+1}
  5. Calculăm limita la dreapta înlocuind x=0\displaystyle x=0 în expresia simplificată: numărătorul tinde la 2⋅2=4\displaystyle 2\cdot2=4, iar numitorul la 3\displaystyle 3.
    lim⁡x→0, x>0f(x)=(1+1)(1+1)1+1+1=43\displaystyle \lim_{x\to0,\,x>0}f(x)=\frac{(1+1)(1+1)}{1+1+1}=\frac{4}{3}
  6. Egalăm limita la stânga, limita la dreapta și f(0)\displaystyle f(0): a=43\displaystyle a=\dfrac{4}{3}.
    a=43\displaystyle a=\frac{4}{3}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)={x3+3x2−x+a,x≤0e4x−1e3x−1,x>0\displaystyle f(x)=\begin{cases}x^3+3x^2-x+a,&x\le 0\\\frac{e^{4x}-1}{e^{3x}-1},&x>0\end{cases}, unde a\displaystyle a este număr real.

Demonstrați că, dacă a∈(−6,−3)\displaystyle a\in(-6,-3), atunci ecuația f(x)=0\displaystyle f(x)=0 are cel puțin două soluții reale distincte în intervalul (−3,−1)\displaystyle (-3,-1).
Vezi rezolvarea
  1. Pe intervalul (−3,−1)\displaystyle (-3,-1) avem x≤0\displaystyle x\le 0, deci f(x)=x3+3x2−x+a\displaystyle f(x)=x^{3}+3x^{2}-x+a. Această funcție este polinomială, deci continuă pe [−3,−1]\displaystyle [-3,-1].
    f(x)=x3+3x2−x+a, continua˘ pe [−3,−1]\displaystyle f(x)=x^{3}+3x^{2}-x+a\text{, continuă pe }[-3,-1]
  2. Calculăm f(−3)\displaystyle f(-3): (−3)3=−27\displaystyle (-3)^{3}=-27, 3⋅(−3)2=27\displaystyle 3\cdot(-3)^{2}=27, iar −(−3)=3\displaystyle -(-3)=3.
    f(−3)=−27+27+3+a=3+a\displaystyle f(-3)=-27+27+3+a=3+a
  3. Calculăm f(−2)\displaystyle f(-2): (−2)3=−8\displaystyle (-2)^{3}=-8, 3⋅(−2)2=12\displaystyle 3\cdot(-2)^{2}=12, iar −(−2)=2\displaystyle -(-2)=2.
    f(−2)=−8+12+2+a=6+a\displaystyle f(-2)=-8+12+2+a=6+a
  4. Calculăm f(−1)\displaystyle f(-1): (−1)3=−1\displaystyle (-1)^{3}=-1, 3⋅(−1)2=3\displaystyle 3\cdot(-1)^{2}=3, iar −(−1)=1\displaystyle -(-1)=1.
    f(−1)=−1+3+1+a=3+a\displaystyle f(-1)=-1+3+1+a=3+a
  5. Din a∈(−6,−3)\displaystyle a\in(-6,-3) rezultă 3+a<0\displaystyle 3+a<0 (pentru că a<−3\displaystyle a<-3) și 6+a>0\displaystyle 6+a>0 (pentru că a>−6\displaystyle a>-6). Deci f(−3)\displaystyle f(-3) și f(−1)\displaystyle f(-1) sunt negative, iar f(−2)\displaystyle f(-2) este pozitivă.
    f(−3)=3+a<0\displaystyle f(-3)=3+a<0, f(−1)=3+a<0 și f(−2)=6+a>0\displaystyle \ f(-1)=3+a<0\text{ și }f(-2)=6+a>0
  6. Pe intervalul [−3,−2]\displaystyle [-3,-2], f\displaystyle f este continuă și f(−3)⋅f(−2)<0\displaystyle f(-3)\cdot f(-2)<0. Conform proprietății lui Darboux, există cel puțin o soluție a ecuației f(x)=0\displaystyle f(x)=0 în (−3,−2)\displaystyle (-3,-2). La fel, pe [−2,−1]\displaystyle [-2,-1], f\displaystyle f este continuă și f(−2)⋅f(−1)<0\displaystyle f(-2)\cdot f(-1)<0, deci există cel puțin o soluție în (−2,−1)\displaystyle (-2,-1).
    ∃ x1∈(−3,−2)\displaystyle \exists\, x_1\in(-3,-2), f(x1)=0 și ∃ x2∈(−2,−1)\displaystyle \ f(x_1)=0\text{ și }\exists\, x_2\in(-2,-1), f(x2)=0\displaystyle \ f(x_2)=0
  7. Intervalele (−3,−2)\displaystyle (-3,-2) și (−2,−1)\displaystyle (-2,-1) sunt disjuncte și conținute în (−3,−1)\displaystyle (-3,-1), deci soluțiile sunt distincte. Ecuația f(x)=0\displaystyle f(x)=0 are cel puțin două soluții reale distincte în (−3,−1)\displaystyle (-3,-1).
    ecuația f(x)=0 are cel puțin o soluție \displaystyle \text{ecuația }f(x)=0\text{ are cel puțin o soluție }ıˆn (−3,−2) și cel puțin o soluție ıˆn (−2,−1)\displaystyle \text{în }(-3,-2)\text{ și cel puțin o soluție în }(-2,-1)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

În aplicație îți corectăm rezolvarea scrisă de mână pe barem

Creează cont gratuit

Folosim doar cookie-uri strict necesare (sesiune, limbă, banner, dispozitivul de pe care te-ai autentificat și cele temporare pentru autentificarea cu Google) — niciun cookie de publicitate sau de urmărire de la terți. Detalii în Politica de confidențialitate.