Bac matematică M3 tehnologic 2026, sesiunea I varianta 03: subiecte rezolvate pas cu pas

Rezolvările sunt generate cu AI și verificate. Nu reprezintă baremul oficial.

Subiectul I.1

5 puncte
Determinați termenul a3\displaystyle a_3 al progresiei aritmetice (an)n≥1\displaystyle (a_n)_{n\geq1} în care a1=10\displaystyle a_1=10 și a2=18\displaystyle a_2=18.
Vezi rezolvarea
  1. Se reamintește formula termenului general al unei progresii aritmetice, care leagă doi termeni consecutivi prin rația r\displaystyle r.
    an+1=an+r\displaystyle a_{n+1}=a_n+r
  2. Se aplică relația de recurență pentru n=1\displaystyle n=1, obținând a2=a1+r\displaystyle a_2=a_1+r, de unde se determină rația progresiei ca diferență între termenii consecutivi a2\displaystyle a_2 și a1\displaystyle a_1.
    r=a2−a1=18−10=8, unde r este rația progresiei \displaystyle r=a_2-a_1=18-10=8\text{, unde }r\text{ este rația progresiei }aritmetice\displaystyle \text{aritmetice}
  3. Se aplică relația de recurență pentru n=2\displaystyle n=2, adică a3=a2+r\displaystyle a_3=a_2+r, folosind valorile cunoscute a2=18\displaystyle a_2=18 și rația găsită r=8\displaystyle r=8, pentru a obține termenul căutat.
    a3=18+8=26\displaystyle a_3=18+8=26
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.2

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=2x−2\displaystyle f(x)=2x-2. Arătați că f(4)−f(3)−f(2)=0\displaystyle f(4)-f(3)-f(2)=0.
Vezi rezolvarea
  1. Se scrie expresia funcției și se calculează f(4)\displaystyle f(4) prin înlocuirea lui x\displaystyle x cu 4.
    f(4)=2⋅4−2=8−2=6\displaystyle f(4)=2\cdot 4-2=8-2=6
  2. Se calculează f(3)\displaystyle f(3) prin înlocuirea lui x\displaystyle x cu 3.
    f(3)=2⋅3−2=6−2=4\displaystyle f(3)=2\cdot 3-2=6-2=4
  3. Se calculează f(2)\displaystyle f(2) prin înlocuirea lui x\displaystyle x cu 2.
    f(2)=2⋅2−2=4−2=2\displaystyle f(2)=2\cdot 2-2=4-2=2
  4. Se centralizează valorile obținute pentru f(4)\displaystyle f(4), f(3)\displaystyle f(3) și f(2)\displaystyle f(2).
    f(4)=6\displaystyle f(4)=6, f(3)=4\displaystyle \ f(3)=4, f(2)=2\displaystyle \ f(2)=2
  5. Se înlocuiesc valorile calculate în expresia f(4)−f(3)−f(2)\displaystyle f(4)-f(3)-f(2) și se efectuează calculul.
    f(4)−f(3)−f(2)=6−4−2=0\displaystyle f(4)-f(3)-f(2)=6-4-2=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.3

5 puncte
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 73−x=74x−2\displaystyle 7^{3-x}=7^{4x-2}.
Vezi rezolvarea
  1. Se observă că ambii membri ai ecuației au aceeași bază, 7\displaystyle 7, deci puterile sunt egale doar dacă exponenții lor sunt egali.
    73−x=74x−2⇒3−x=4x−2\displaystyle 7^{3-x}=7^{4x-2}\Rightarrow 3-x=4x-2
  2. Se scrie explicit ecuația liniară obținută prin egalarea exponenților.
    3−x=4x−2\displaystyle 3-x=4x-2
  3. Se mută termenii cu x\displaystyle x într-o parte și termenii liberi în cealaltă parte a ecuației.
    −x−4x=−2−3\displaystyle -x-4x=-2-3
  4. Se reduc termenii asemenea din ambii membri.
    −5x=−5\displaystyle -5x=-5
  5. Se împarte ecuația prin coeficientul lui x\displaystyle x pentru a afla soluția.
    x=−5−5=1\displaystyle x=\dfrac{-5}{-5}=1
  6. Se obține soluția finală a ecuației.
    x=1\displaystyle x=1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.4

5 puncte
Determinați probabilitatea ca, alegând un număr n\displaystyle n din mulțimea numerelor naturale de o cifră, acesta să verifice inegalitatea 20−2n<15\displaystyle 20-2n<15.
Vezi rezolvarea
  1. Se definește mulțimea numerelor naturale de o cifră, adică mulțimea din care se alege n\displaystyle n
    {0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}\displaystyle \{0,1,2,3,4,5,6,7,8,9\}
  2. Se numără câte elemente are această mulțime, obținându-se numărul total de cazuri posibile
    Mulțimea numerelor \displaystyle \text{Mulțimea numerelor }naturale de o cifra˘ are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile\displaystyle \text{naturale de o cifră are }10\text{ elemente, deci sunt }10\text{ cazuri posibile}
  3. Se rezolvă inegalitatea dată pentru a determina ce numere naturale de o cifră o verifică
    20−2n<15⇔−2n<15−20⇔−2n<−5\displaystyle 20-2n<15\Leftrightarrow -2n<15-20\Leftrightarrow -2n<-5
  4. Se împarte inegalitatea la −2\displaystyle -2, schimbând sensul inegalității
    n>52⇔n>2,5\displaystyle n>\frac{5}{2}\Leftrightarrow n>2{,}5
  5. Se identifică numerele naturale de o cifră care satisfac condiția n>2,5\displaystyle n>2,5
    n∈{3,4,5,6,7,8,9}\displaystyle n\in\{3,4,5,6,7,8,9\}
  6. Se numără cazurile favorabile și se calculează probabilitatea ca raport dintre cazurile favorabile și cele posibile
    Iˆn mulțimea numerelor \displaystyle \text{În mulțimea numerelor }naturale de o cifra˘ sunt 7 numere n pentru care 20−2n<15, deci sunt 7 cazuri favorabile, de \displaystyle \text{naturale de o cifră sunt }7\text{ numere }n\text{ pentru care }20-2n<15\text{, deci sunt }7\text{ cazuri favorabile, de }unde obținem p=710\displaystyle \text{unde obținem }p=\frac{7}{10}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.5

5 puncte
În reperul cartezian xOy\displaystyle xOy se consideră punctele A(1,1)\displaystyle A(1,1), M(2,4)\displaystyle M(2,4) și B(a,b)\displaystyle B(a,b), unde a\displaystyle a și b\displaystyle b sunt numere reale. Determinați numerele reale a\displaystyle a și b\displaystyle b, știind că punctul M\displaystyle M este mijlocul segmentului AB\displaystyle AB.
Vezi rezolvarea
  1. Se scrie formula generală a coordonatelor mijlocului unui segment: dacă M\displaystyle M este mijlocul segmentului AB\displaystyle AB, unde A(xA,yA)\displaystyle A(x_{A},y_{A}) și B(xB,yB)\displaystyle B(x_{B},y_{B}), atunci coordonatele lui M\displaystyle M sunt media aritmetică a coordonatelor lui A\displaystyle A și B\displaystyle B.
    xM=xA+xB2\displaystyle x_M=\frac{x_A+x_B}{2}, yM=yA+yB2\displaystyle \ y_M=\frac{y_A+y_B}{2}
  2. Se identifică coordonatele punctelor date: A(1,1)\displaystyle A(1,1), M(2,4)\displaystyle M(2,4), B(a,b)\displaystyle B(a,b), și se înlocuiesc în formula mijlocului.
    1+a2=2\displaystyle \frac{1+a}{2}=2, 1+b2=4\displaystyle \ \frac{1+b}{2}=4
  3. Se rezolvă prima ecuație pentru a afla valoarea lui a\displaystyle a, înmulțind ambii membri cu 2\displaystyle 2 și izolând necunoscuta.
    1+a=4⇒a=4−1=3\displaystyle 1+a=4\Rightarrow a=4-1=3
  4. Se rezolvă a doua ecuație pentru a afla valoarea lui b\displaystyle b, procedând analog.
    1+b=8⇒b=8−1=7\displaystyle 1+b=8\Rightarrow b=8-1=7
  5. Se scriu valorile finale obținute pentru a\displaystyle a și b\displaystyle b.
    a=3 și b=7\displaystyle a=3\text{ și }b=7
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.6

5 puncte
Se consideră triunghiul ABC\displaystyle ABC, dreptunghic în A\displaystyle A, cu AB=15\displaystyle AB=15 și măsura unghiului B\displaystyle B egală cu 30∘\displaystyle 30^\circ. Arătați că BC=103\displaystyle BC=10\sqrt{3}.
Vezi rezolvarea
  1. Se identifică elementele triunghiului dreptunghic: unghiul drept este în A\displaystyle A, deci BC\displaystyle BC este ipotenuza, iar AB\displaystyle AB este cateta alăturată unghiului B\displaystyle B.
    BC este ipotenuza, AB \displaystyle \text{BC este ipotenuza, AB }este cateta ala˘turata˘ \displaystyle \text{este cateta alăturată }unghiului B\displaystyle \text{unghiului }B
  2. Se scrie relația trigonometrică pentru cosinusul unghiului B\displaystyle B într-un triunghi dreptunghic, ca raport între cateta alăturată și ipotenuză.
    cos⁡B=ABBC\displaystyle \cos B=\frac{AB}{BC}
  3. Se folosește valoarea cunoscută a cosinusului pentru unghiul de 30°\displaystyle 30°.
    cos⁡30∘=32\displaystyle \cos 30^\circ=\frac{\sqrt{3}}{2}
  4. Se înlocuiesc valorile cunoscute (AB=15\displaystyle AB=15 și cos⁡B\displaystyle \cos B) în relația trigonometrică, obținând ecuația cu necunoscuta BC\displaystyle BC.
    cos⁡B=ABBC, deci 32=15BC\displaystyle \cos B=\frac{AB}{BC}\text{, deci }\frac{\sqrt{3}}{2}=\frac{15}{BC}
  5. Se rezolvă ecuația prin înmulțire cu BC\displaystyle BC și împărțire la 32\displaystyle \dfrac{\sqrt{3}}{2}, apoi se raționalizează numitorul pentru a obține forma finală.
    BC=2⋅153=303=3033=103\displaystyle BC=\frac{2\cdot15}{\sqrt{3}}=\frac{30}{\sqrt{3}}=\frac{30\sqrt{3}}{3}=10\sqrt{3}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.a)

5 puncte
Se consideră matricea A(x)=(x1x−12)\displaystyle A(x)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ x-1 & 2 \end{pmatrix}, unde x\displaystyle x este număr real.

Arătați că det⁡(A(4))=5\displaystyle \det(A(4))=5.
Vezi rezolvarea
  1. Se înlocuiește x=4\displaystyle x=4 în matricea A(x)\displaystyle A(x), calculând fiecare element: primul element devine x=4\displaystyle x=4, al doilea rămâne 1\displaystyle 1, al treilea devine x−1=4−1=3\displaystyle x-1=4-1=3, iar al patrulea rămâne 2\displaystyle 2.
    A(4)=(4132)\displaystyle A(4)=\begin{pmatrix}4 & 1\\3 & 2\end{pmatrix}
  2. Se scrie determinantul matricei A(4)\displaystyle A(4) folosind notația specifică determinanților de ordinul 2\displaystyle 2, cu elementele identificate la pasul anterior.
    det⁡(A(4))=∣4132∣\displaystyle \det(A(4))=\begin{vmatrix}4 & 1\\3 & 2\end{vmatrix}
  3. Se aplică formula determinantului de ordinul 2\displaystyle 2, adică produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul elementelor de pe diagonala secundară: a⋅d−b⋅c\displaystyle a\cdot d - b\cdot c, unde a=4\displaystyle a=4, d=2\displaystyle d=2, b=1\displaystyle b=1, c=3\displaystyle c=3.
    det⁡(A(4))=4⋅2−1⋅3=\displaystyle \det(A(4))=4\cdot2-1\cdot3=
  4. Se efectuează înmulțirile: 4⋅2=8\displaystyle 4\cdot 2=8 și 1⋅3=3\displaystyle 1\cdot 3=3, obținându-se diferența 8−3\displaystyle 8-3.
    =8−3\displaystyle =8-3
  5. Se calculează diferența finală, obținând valoarea determinantului matricei A(4)\displaystyle A(4).
    =8−3=5\displaystyle =8-3=5
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.b)

5 puncte
Se consideră matricea A(x)=(x1x−12)\displaystyle A(x)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ x-1 & 2 \end{pmatrix}, unde x\displaystyle x este număr real.

Arătați că 2A(1)+A(4)=3A(2)\displaystyle 2A(1)+A(4)=3A(2).
Vezi rezolvarea
  1. Se calculează A(1)\displaystyle A(1) prin substituția x=1\displaystyle x=1 în matricea A(x)=(x1x−12)\displaystyle A(x) = \begin{pmatrix} x & 1 \\ x-1 & 2 \end{pmatrix}.
    A(1)=(1102)\displaystyle A(1)=\begin{pmatrix}1 & 1\\0 & 2\end{pmatrix}
  2. Se calculează A(4)\displaystyle A(4) prin substituția x=4\displaystyle x=4 în matricea A(x)\displaystyle A(x).
    A(4)=(4132)\displaystyle A(4)=\begin{pmatrix}4 & 1\\3 & 2\end{pmatrix}
  3. Se înmulțește matricea A(1)\displaystyle A(1) cu scalarul 2\displaystyle 2, element cu element.
    2A(1)=(2204)\displaystyle 2A(1)=\begin{pmatrix}2 & 2\\0 & 4\end{pmatrix}
  4. Se adună matricele 2A(1)\displaystyle 2A(1) și A(4)\displaystyle A(4), element cu element, obținând rezultatul cerut de barem la pasul de control 1\displaystyle 1.
    2A(1)+A(4)=(6336)\displaystyle 2A(1)+A(4)=\begin{pmatrix}6 & 3\\3 & 6\end{pmatrix}
  5. Se calculează A(2)\displaystyle A(2) prin substituția x=2\displaystyle x=2 în matricea A(x)\displaystyle A(x), pentru a o compara cu rezultatul obținut.
    A(2)=(2112)\displaystyle A(2)=\begin{pmatrix}2 & 1\\1 & 2\end{pmatrix}
  6. Se scoate factor comun 3\displaystyle 3 din matricea obținută la pasul anterior, arătând că este egală cu 3A(2)\displaystyle 3A(2), ceea ce încheie verificarea cerută.
    2A(1)+A(4)=3A(2)\displaystyle 2A(1)+A(4)=3A(2)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.c)

5 puncte
Se consideră matricea A(x)=(x1x−12)\displaystyle A(x)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ x-1 & 2 \end{pmatrix}, unde x\displaystyle x este număr real.

Determinați numerele reale x\displaystyle x și y\displaystyle y pentru care A(−x)⋅A(x)=A(y)\displaystyle A(-x)\cdot A(x)=A(y).
Vezi rezolvarea
  1. Se scrie matricea A(x)\displaystyle A(x) și se determină matricea A(−x)\displaystyle A(-x) prin înlocuirea lui x\displaystyle x cu −x\displaystyle -x în A(x)\displaystyle A(x).
    A(x)=(x1x−12)\displaystyle A(x)=\begin{pmatrix}x & 1\\x-1 & 2\end{pmatrix}, A(−x)=(−x1−x−12)\displaystyle \ A(-x)=\begin{pmatrix}-x & 1\\-x-1 & 2\end{pmatrix}
  2. Se efectuează înmulțirea matricelor A(−x)\displaystyle A(-x) și A(x)\displaystyle A(x), calculând fiecare element al produsului conform regulii de înmulțire a matricelor (linie pe coloană).
    (A(−x)⋅A(x))11=(−x)⋅x+1⋅(x−1)=−x2+x−1\displaystyle (A(-x)\cdot A(x))_{11}=(-x)\cdot x+1\cdot(x-1)=-x^2+x-1
  3. Se calculează celelalte trei elemente ale produsului matricelor A(−x)\displaystyle A(-x) și A(x)\displaystyle A(x).
    (A(−x)⋅A(x))12=(−x)⋅1+1⋅2=−x+2\displaystyle (A(-x)\cdot A(x))_{12}=(-x)\cdot 1+1\cdot 2=-x+2,(A(−x)⋅A(x))21=(−x−1)⋅x+2⋅(x−1)=−x2+x−2\displaystyle \quad (A(-x)\cdot A(x))_{21}=(-x-1)\cdot x+2\cdot(x-1)=-x^2+x-2,(A(−x)⋅A(x))22=(−x−1)⋅1+2⋅2=−x+3\displaystyle \quad (A(-x)\cdot A(x))_{22}=(-x-1)\cdot 1+2\cdot 2=-x+3
  4. Se centralizează rezultatele obținute și se scrie matricea produs A(−x)⋅A(x)\displaystyle A(-x)\cdot A(x), valabilă pentru orice număr real x\displaystyle x.
    A(−x)=(−x1−x−12)\displaystyle A(-x)=\begin{pmatrix}-x & 1\\-x-1 & 2\end{pmatrix}, A(−x)⋅A(x)=(−x2+x−1−x+2−x2+x−2−x+3), pentru orice numa˘r real x\displaystyle \ A(-x)\cdot A(x)=\begin{pmatrix}-x^2+x-1 & -x+2\\-x^2+x-2 & -x+3\end{pmatrix}\text{, pentru orice număr real }x
  5. Se scrie matricea A(y)\displaystyle A(y), obținută din A(x)\displaystyle A(x) prin înlocuirea lui x\displaystyle x cu y\displaystyle y, și se pune condiția ca produsul A(−x)⋅A(x)\displaystyle A(-x)\cdot A(x) să fie egal cu A(y)\displaystyle A(y).
    A(y)=(y1y−12)\displaystyle A(y)=\begin{pmatrix}y & 1\\y-1 & 2\end{pmatrix},(−x2+x−1−x+2−x2+x−2−x+3)=(y1y−12)\displaystyle \quad \begin{pmatrix}-x^2+x-1 & -x+2\\-x^2+x-2 & -x+3\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}y & 1\\y-1 & 2\end{pmatrix}
  6. Se identifică elementele corespunzătoare din cele două matrice, obținând un sistem de ecuații. Din elementul de pe poziția (1,2)\displaystyle (1,2) rezultă x=1\displaystyle x=1, iar din elementul de pe poziția (1,1)\displaystyle (1,1), înlocuind x=1\displaystyle x=1, rezultă y=−1\displaystyle y=-1. Se verifică apoi că aceste valori satisfac și celelalte două ecuații ale sistemului (elementele (2,1)\displaystyle (2,1) și (2,2)\displaystyle (2,2)).
    −x+2=1⇒x=1;y=−x2+x−1=−1+1−1=−1;2=−x+3⇒x=1, verificat\displaystyle -x+2=1\Rightarrow x=1;\quad y=-x^2+x-1=-1+1-1=-1;\quad 2=-x+3\Rightarrow x=1\text{, verificat}
  7. Se scriu valorile finale obținute pentru x\displaystyle x și y\displaystyle y, care satisfac egalitatea A(−x)⋅A(x)=A(y)\displaystyle A(-x)\cdot A(x)=A(y).
    (−x2+x−1−x+2−x2+x−2−x+3)=(y1y−12), de unde obținem x=1 și y=−1\displaystyle \begin{pmatrix}-x^2+x-1 & -x+2\\-x^2+x-2 & -x+3\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}y & 1\\y-1 & 2\end{pmatrix}\text{, de unde obținem }x=1\text{ și }y=-1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.a)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=(4−x)(4−y)+2\displaystyle x*y=(4-x)(4-y)+2.

Arătați că 0∗3=6\displaystyle 0*3=6.
Vezi rezolvarea
  1. Se scrie definiția legii de compoziție pentru valorile date x=0\displaystyle x=0 și y=3\displaystyle y=3, înlocuind direct în formulă.
    0∗3=(4−0)(4−3)+2=\displaystyle 0*3=(4-0)(4-3)+2=
  2. Se calculează separat cele două paranteze: 4−0=4\displaystyle 4-0=4 și 4−3=1\displaystyle 4-3=1.
    (4−0)=4\displaystyle (4-0)=4, (4−3)=1\displaystyle \ (4-3)=1
  3. Se înmulțesc cele două valori obținute.
    4⋅1=4\displaystyle 4\cdot 1=4
  4. Se adaugă 2\displaystyle 2 la produsul obținut pentru a finaliza calculul.
    =4+2=6\displaystyle =4+2=6
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.b)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=(4−x)(4−y)+2\displaystyle x*y=(4-x)(4-y)+2.

Determinați numărul real x\displaystyle x pentru care 2∗x=2\displaystyle 2*x=2.
Vezi rezolvarea
  1. Se scrie legea de compoziție pentru x=2\displaystyle x=2 și y=x\displaystyle y=x, folosind definiția dată: x∗y=(4−x)(4−y)+2\displaystyle x*y=(4-x)(4-y)+2.
    2∗x=(4−2)(4−x)+2\displaystyle 2*x=(4-2)(4-x)+2
  2. Se calculează 4−2=2\displaystyle 4-2=2, apoi se efectuează înmulțirea (2)(4−x)\displaystyle (2)(4-x) și se adună 2\displaystyle 2.
    2∗x=2(4−x)+2=8−2x+2\displaystyle 2*x=2(4-x)+2=8-2x+2
  3. Se reduc termenii asemenea, obținându-se expresia lui 2∗x\displaystyle 2*x în funcție de x\displaystyle x, valabilă pentru orice număr real x\displaystyle x.
    2∗x=−2x+10, pentru orice numa˘r real x\displaystyle 2*x=-2x+10\text{, pentru orice număr real }x
  4. Se pune condiția din enunț, egalând expresia obținută pentru 2∗x\displaystyle 2*x cu 2\displaystyle 2, formând ecuația liniară.
    −2x+10=2\displaystyle -2x+10=2
  5. Se rezolvă ecuația liniară: se trece 10\displaystyle 10 în membrul drept, se obține −2x=−8\displaystyle -2x=-8, apoi se împarte prin −2\displaystyle -2 pentru a afla valoarea lui x\displaystyle x.
    −2x+10=2, de unde obținem x=4\displaystyle -2x+10=2\text{, de unde obținem }x=4
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.c)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=(4−x)(4−y)+2\displaystyle x*y=(4-x)(4-y)+2.

Determinați perechile (m,n)\displaystyle (m,n) de numere întregi pentru care (2m)∗(2n+1)=10\displaystyle (2m)*(2n+1)=10.
Vezi rezolvarea
  1. Se scrie condiția din enunț: se cere determinarea numerelor întregi m\displaystyle m și n\displaystyle n pentru care (2m)∗(2n+1)=10\displaystyle (2m)*(2n+1)=10, folosind legea de compoziție dată.
    (2m)∗(2n+1)=10\displaystyle (2m)*(2n+1)=10
  2. Se aplică definiția legii de compoziție x∗y=(4−x)(4−y)+2\displaystyle x*y=(4-x)(4-y)+2 pentru x=2m\displaystyle x=2m și y=2n+1\displaystyle y=2n+1, calculând 4−(2n+1)=3−2n\displaystyle 4-(2n+1)=3-2n.
    (2m)∗(2n+1)=(4−2m)(4−(2n+1))+2=(4−2m)(3−2n)+2\displaystyle (2m)*(2n+1)=(4-2m)(4-(2n+1))+2=(4-2m)(3-2n)+2
  3. Se înlocuiește expresia obținută în ecuația (2m)∗(2n+1)=10\displaystyle (2m)*(2n+1)=10, obținând o ecuație cu produs.
    (4−2m)(3−2n)+2=10\displaystyle (4-2m)(3-2n)+2=10
  4. Se scade 2\displaystyle 2 din ambii membri pentru a obține ecuația produs egal cu 8\displaystyle 8.
    (4−2m)(3−2n)=8\displaystyle (4-2m)(3-2n)=8
  5. Se observă că 4−2m\displaystyle 4-2m este întotdeauna număr par, iar 3−2n\displaystyle 3-2n este întotdeauna număr impar, deoarece m\displaystyle m și n\displaystyle n sunt numere întregi. Cum produsul lor este 8=23\displaystyle 8=2^{3}, factorul impar 3−2n\displaystyle 3-2n trebuie să fie divizor impar al lui 8\displaystyle 8, deci 3−2n∈{−1,1}\displaystyle 3-2n\in\{-1,1\}.
    3−2n=1 sau 3−2n=−1\displaystyle 3-2n=1\text{ sau }3-2n=-1
  6. Pentru fiecare valoare a lui 3−2n\displaystyle 3-2n se determină n\displaystyle n, apoi din produsul total se determină valoarea corespunzătoare a lui 4−2m\displaystyle 4-2m și, în final, a lui m\displaystyle m.
    3−2n=1⇒n=1\displaystyle 3-2n=1\Rightarrow n=1, 4−2m=8⇒m=−2;3−2n=−1⇒n=2\displaystyle \ 4-2m=8\Rightarrow m=-2;\quad 3-2n=-1\Rightarrow n=2, 4−2m=−8⇒m=6\displaystyle \ 4-2m=-8\Rightarrow m=6
  7. Se concluzionează, analizând divizorii întregi ai lui 8\displaystyle 8 compatibili cu paritatea factorilor, perechile de numere întregi (m,n)\displaystyle (m,n) care verifică ecuația inițială.
    (4−2m)(3−2n)=8 și, cum m și n sunt numere ıˆntregi, \displaystyle (4-2m)(3-2n)=8\text{ și, cum }m\text{ și }n\text{ sunt numere întregi, }obținem perechile (−2,1) și (6,2)\displaystyle \text{obținem perechile }(-2,1)\text{ și }(6,2)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=3x4−4x3−12x2−1\displaystyle f(x)=3x^4-4x^3-12x^2-1.

Arătați că f′(x)=12x(x+1)(x−2)\displaystyle f'(x)=12x(x+1)(x-2), x∈R\displaystyle x\in\mathbb{R}.
Vezi rezolvarea
  1. Se scrie funcția și se derivează fiecare termen folosind regula de derivare a puterilor: (xn)′=nxn−1\displaystyle (x^n)'=nx^{n-1}.
    (3x4)′=12x3\displaystyle (3x^4)'=12x^3, (4x3)′=12x2\displaystyle \ (4x^3)'=12x^2, (12x2)′=24x\displaystyle \ (12x^2)'=24x, (1)′=0\displaystyle \ (1)'=0
  2. Se adună derivatele termenilor, ținând cont de semnele din funcția inițială, pentru a obține derivata funcției f\displaystyle f.
    f′(x)=12x3−12x2−24x\displaystyle f'(x)=12x^3-12x^2-24x
  3. Se observă că toți termenii lui f′(x)\displaystyle f'(x) au factor comun 12x\displaystyle 12x, care se scoate în față.
    f′(x)=12x(x2−x−2)\displaystyle f'(x)=12x(x^2-x-2)
  4. Se rezolvă ecuația x2−x−2=0\displaystyle x^2-x-2=0 pentru a găsi rădăcinile, folosind formula discriminantului: Δ=1+8=9\displaystyle \Delta=1+8=9, iar rădăcinile sunt x1,2=1±32\displaystyle x_{1,2}=\dfrac{1\pm3}{2}.
    x1=−1\displaystyle x_1=-1, x2=2\displaystyle \ x_2=2
  5. Folosind rădăcinile găsite, se scrie descompunerea trinomului x2−x−2\displaystyle x^2-x-2 sub forma (x−x1)(x−x2)\displaystyle (x-x_1)(x-x_2), obținându-se astfel forma finală factorizată a derivatei.
    f′(x)=12x(x2−x−2)=12x(x+1)(x−2)\displaystyle f'(x)=12x(x^2-x-2)=12x(x+1)(x-2), x∈R\displaystyle \ x\in\mathbb{R}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=3x4−4x3−12x2−1\displaystyle f(x)=3x^4-4x^3-12x^2-1.

Determinați ecuația tangentei la graficul funcției f\displaystyle f în punctul de abscisă x=0\displaystyle x=0, situat pe graficul funcției f\displaystyle f.
Vezi rezolvarea
  1. Se calculează derivata funcției f\displaystyle f folosind regulile de derivare pentru polinoame.
    f′(x)=12x3−12x2−24x\displaystyle f'(x)=12x^{3}-12x^{2}-24x
  2. Se calculează valoarea funcției f\displaystyle f în punctul de abscisă x=0\displaystyle x=0.
    f(0)=3⋅04−4⋅03−12⋅02−1=−1\displaystyle f(0)=3\cdot 0^{4}-4\cdot 0^{3}-12\cdot 0^{2}-1=-1
  3. Se calculează valoarea derivatei f′\displaystyle f' în punctul de abscisă x=0\displaystyle x=0.
    f′(0)=12⋅03−12⋅02−24⋅0=0\displaystyle f'(0)=12\cdot 0^{3}-12\cdot 0^{2}-24\cdot 0=0
  4. Se centralizează rezultatele obținute pentru valoarea funcției și a derivatei în x=0\displaystyle x=0.
    f(0)=−1\displaystyle f(0)=-1, f′(0)=0\displaystyle \ f'(0)=0
  5. Se scrie formula generală a ecuației tangentei la graficul funcției f\displaystyle f în punctul de abscisă x=0\displaystyle x=0.
    y−f(0)=f′(0)⋅(x−0)\displaystyle y-f(0)=f'(0)\cdot(x-0)
  6. Se înlocuiesc valorile f(0)=−1\displaystyle f(0)=-1 și f′(0)=0\displaystyle f'(0)=0 în ecuația tangentei și se simplifică.
    y−(−1)=0⋅(x−0)⇒y+1=0⇒y=−1\displaystyle y-(-1)=0\cdot(x-0)\Rightarrow y+1=0\Rightarrow y=-1
  7. Se scrie concluzia finală: ecuația tangentei la graficul funcției f\displaystyle f în punctul de abscisă x=0\displaystyle x=0.
    Ecuația tangentei este y−f(0)=f′(0)(x−0), adica˘ y=−1\displaystyle \text{Ecuația tangentei este }y-f(0)=f'(0)(x-0)\text{, adică }y=-1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=3x4−4x3−12x2−1\displaystyle f(x)=3x^4-4x^3-12x^2-1.

Demonstrați că 3x4+5≥4x3+12x2\displaystyle 3x^4+5\geq4x^3+12x^2, pentru orice x∈(−∞,0]\displaystyle x\in(-\infty,0].
Vezi rezolvarea
  1. Se calculează derivata funcției f\displaystyle f pe R\displaystyle \mathbb{R}.
    f′(x)=12x3−12x2−24x\displaystyle f'(x)=12x^3-12x^2-24x
  2. Se factorizează derivata pentru a-i determina rădăcinile.
    f′(x)=12x(x2−x−2)=12x(x−2)(x+1)\displaystyle f'(x)=12x(x^2-x-2)=12x(x-2)(x+1)
  3. Se rezolvă ecuația f′(x)=0\displaystyle f'(x)=0, obținând rădăcinile derivatei; se rețin cele din intervalul (−∞,0]\displaystyle (-\infty,0].
    f′(x)=0⇔x=−1 sau x=0 sau x=2, iar ıˆn (−∞,0] ra˘maˆn soluțiile x=−1 și x=0\displaystyle f'(x)=0\Leftrightarrow x=-1\text{ sau }x=0\text{ sau }x=2\text{, iar în }(-\infty,0]\text{ rămân soluțiile }x=-1\text{ și }x=0
  4. Se stabilește semnul factorului (x−2)\displaystyle (x-2) pe intervalul (−∞,0]\displaystyle (-\infty,0], pentru a analiza semnul lui f′(x)\displaystyle f'(x).
    Pentru orice x∈(−∞,0]\displaystyle \text{Pentru orice }x\in(-\infty,0], x−2<0\displaystyle \ x-2<0
  5. Se analizează semnul lui f′(x)\displaystyle f'(x) pe subintervalele (−∞,−1]\displaystyle (-\infty,-1] și [−1,0]\displaystyle [-1,0], folosind semnele factorilor x\displaystyle x, x+1\displaystyle x+1 și x−2\displaystyle x-2, și se determină monotonia funcției pe fiecare subinterval.
    Pentru x∈(−∞,0]\displaystyle \text{Pentru }x\in(-\infty,0], f′(x)=0⇔x=−1 sau x=0; pentru orice x∈(−∞,−1]\displaystyle \ f'(x)=0\Leftrightarrow x=-1\text{ sau }x=0\text{; pentru orice }x\in(-\infty,-1], f′(x)≤0, deci f este descresca˘toare pe (−∞,−1] și, pentru orice x∈[−1,0]\displaystyle \ f'(x)\leq0\text{, deci }f\text{ este descrescătoare pe }(-\infty,-1]\text{ și, pentru orice }x\in[-1,0], f′(x)≥0, deci f este cresca˘toare pe [−1,0]\displaystyle \ f'(x)\geq0\text{, deci }f\text{ este crescătoare pe }[-1,0]
  6. Din monotonia stabilită rezultă că x=−1\displaystyle x=-1 este punct de minim al funcției f\displaystyle f pe intervalul (−∞,0]\displaystyle (-\infty,0], deci f(x)≥f(−1)\displaystyle f(x)\geq f(-1) pentru orice x\displaystyle x din acest interval.
    x=−1 este punct de minim \displaystyle x=-1\text{ este punct de minim }pentru f pe (−∞,0], deci f(x)≥f(−1), pentru orice x∈(−∞,0]\displaystyle \text{pentru }f\text{ pe }(-\infty,0]\text{, deci }f(x)\geq f(-1)\text{, pentru orice }x\in(-\infty,0]
  7. Se calculează valoarea funcției în punctul de minim x=−1\displaystyle x=-1.
    f(−1)=3⋅(−1)4−4⋅(−1)3−12⋅(−1)2−1=3+4−12−1=−6\displaystyle f(-1)=3\cdot(-1)^4-4\cdot(-1)^3-12\cdot(-1)^2-1=3+4-12-1=-6
  8. Se înlocuiește f(−1)=−6\displaystyle f(-1)=-6 în inegalitatea f(x)≥f(−1)\displaystyle f(x)\geq f(-1) și se explicitează expresia lui f(x)\displaystyle f(x), obținând forma cerută a inegalității.
    f(x)≥f(−1), pentru orice x∈(−∞,0] și, cum f(−1)=−6, obținem 3x4+5≥4x3+12x2, pentru orice x∈(−∞,0]\displaystyle f(x)\geq f(-1)\text{, pentru orice }x\in(-\infty,0]\text{ și, cum }f(-1)=-6\text{, obținem }3x^4+5\geq4x^3+12x^2\text{, pentru orice }x\in(-\infty,0]
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x+1+xex\displaystyle f(x)=x+1+xe^{x}.

Arătați că ∫04(f(x)−xex)dx=12\displaystyle \displaystyle\int_{0}^{4}\big(f(x)-xe^{x}\big)dx=12.
Vezi rezolvarea
  1. Se scrie explicit funcția dată în enunț.
    f(x)=x+1+xex\displaystyle f(x)=x+1+xe^{x}
  2. Se calculează diferența f(x)−xex\displaystyle f(x)-xe^{x}, observând că termenul xex\displaystyle xe^{x} apare atât în f(x)\displaystyle f(x), cât și în expresia scăzută, deci se simplifică.
    f(x)−xex=x+1+xex−xex=x+1\displaystyle f(x)-xe^{x}=x+1+xe^{x}-xe^{x}=x+1
  3. Se scrie integrala cerută folosind simplificarea de mai sus, se determină o primitivă a funcției x+1\displaystyle x+1 și se pregătesc limitele de integrare pentru evaluare.
    ∫04(f(x)−xex)dx=∫04(x+1)dx=x22∣04+x∣04=\displaystyle \int_{0}^{4}\big(f(x)-xe^x\big)dx=\int_{0}^{4}(x+1)dx=\left.\frac{x^2}{2}\right|_0^4+\left.x\right|_0^4=
  4. Se evaluează fiecare primitivă la capetele intervalului [0,4]\displaystyle [0,4]: pentru x22\displaystyle \dfrac{x^2}{2} se obține 162−0=8\displaystyle \dfrac{16}{2}-0=8, iar pentru x\displaystyle x se obține 4−0=4\displaystyle 4-0=4, apoi se adună rezultatele.
    =8+4=12\displaystyle =8+4=12
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x+1+xex\displaystyle f(x)=x+1+xe^{x}.

Arătați că ∫01(f(x)−x−1)dx=1\displaystyle \displaystyle\int_{0}^{1}\big(f(x)-x-1\big)dx=1.
Vezi rezolvarea
  1. Se scrie explicit funcția f(x)\displaystyle f(x) și se calculează f(x)−x−1\displaystyle f(x)-x-1, simplificând termenii x\displaystyle x și 1\displaystyle 1 care se reduc.
    f(x)−x−1=(x+1+xex)−x−1=xex\displaystyle f(x)-x-1=(x+1+xe^{x})-x-1=xe^{x}
  2. Se recunoaște că derivata funcției ex\displaystyle e^x este tot ex\displaystyle e^x, deci xex\displaystyle xe^x se poate scrie ca produsul dintre x\displaystyle x și (ex)′\displaystyle (e^x)'.
    xex=x⋅(ex)′\displaystyle xe^{x}=x\cdot(e^{x})'
  3. Se scrie integrala cerută folosind egalitatea de mai sus, obținând forma din barem.
    ∫01(f(x)−x−1)dx=∫01x(ex)′dx\displaystyle \int_{0}^{1}\big(f(x)-x-1\big)dx=\int_{0}^{1}x(e^{x})'dx
  4. Se aplică formula de integrare prin părți, ∫uv′=uv−∫u′v\displaystyle \int u v' = uv - \int u' v, cu u=x\displaystyle u=x și v′=(ex)′\displaystyle v'=(e^x)', deci u′=1\displaystyle u'=1 și v=ex\displaystyle v=e^x.
    ∫01x(ex)′dx=xex∣01−∫011⋅exdx=xex∣01−ex∣01\displaystyle \int_{0}^{1}x(e^{x})'dx=\left.xe^{x}\right|_{0}^{1}-\int_{0}^{1}1\cdot e^{x}dx=\left.xe^{x}\right|_{0}^{1}-\left.e^{x}\right|_{0}^{1}
  5. Se calculează valoarea primului termen la capetele intervalului: xex\displaystyle xe^x pentru x=1\displaystyle x=1 și x=0\displaystyle x=0.
    xex∣01=1⋅e1−0⋅e0=e−0=e\displaystyle \left.xe^{x}\right|_{0}^{1}=1\cdot e^{1}-0\cdot e^{0}=e-0=e
  6. Se calculează valoarea celui de-al doilea termen la capetele intervalului: ex\displaystyle e^x pentru x=1\displaystyle x=1 și x=0\displaystyle x=0.
    ex∣01=e1−e0=e−1\displaystyle \left.e^{x}\right|_{0}^{1}=e^{1}-e^{0}=e-1
  7. Se combină rezultatele obținute pentru cei doi termeni, obținându-se valoarea finală a integralei.
    =e−(e−1)=e−e+1=1\displaystyle =e-(e-1)=e-e+1=1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x+1+xex\displaystyle f(x)=x+1+xe^{x}.

Se consideră funcția g:[0,1]→R\displaystyle g:[0,1]\to\mathbb{R}, g(x)=f′(x)f(x)\displaystyle g(x)=\dfrac{\sqrt{f'(x)}}{f(x)}. Arătați că volumul corpului obținut prin rotația graficului funcției g\displaystyle g în jurul axei Ox\displaystyle Ox este egal cu π(e+1)e+2\displaystyle \dfrac{\pi(e+1)}{e+2}.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm derivata funcției f\displaystyle f, necesară pentru a identifica structura integrandului.
    f′(x)=1+ex+xex\displaystyle f'(x)=1+e^{x}+xe^{x}
  2. Observăm că, pentru corpul de rotație determinat de graficul unei funcții g\displaystyle g cu proprietatea (g(x))2=f′(x)(f(x))2\displaystyle (g(x))^2=\dfrac{f'(x)}{(f(x))^2}, integrandul este exact derivata funcției −1f(x)\displaystyle -\dfrac{1}{f(x)}, deoarece (−1f(x))′=f′(x)(f(x))2\displaystyle \left(-\dfrac{1}{f(x)}\right)'=\dfrac{f'(x)}{(f(x))^2}.
    (−1f(x))′=f′(x)(f(x))2\displaystyle \left(-\frac{1}{f(x)}\right)'=\frac{f'(x)}{(f(x))^2}
  3. Scriem formula volumului corpului de rotație pentru g pe [0,1]\displaystyle [0,1] și, folosind identitatea de mai sus, aplicăm formula Leibniz-Newton pentru a obține o primitivă simplă.
    V=π∫01(g(x))2dx=π∫01f′(x)(f(x))2dx=π⋅(−1f(x))∣01=\displaystyle V=\pi\int_{0}^{1}\big(g(x)\big)^2dx=\pi\int_{0}^{1}\frac{f'(x)}{(f(x))^2}dx=\pi\cdot\left.\left(-\frac{1}{f(x)}\right)\right|_0^1=
  4. Calculăm valorile funcției f în capetele intervalului de integrare, x=0\displaystyle x=0 și x=1\displaystyle x=1, necesare pentru evaluarea expresiei obținute.
    f(0)=0+1+0⋅e0=1\displaystyle f(0)=0+1+0\cdot e^{0}=1,f(1)=1+1+1⋅e1=e+2\displaystyle \quad f(1)=1+1+1\cdot e^{1}=e+2
  5. Înlocuim valorile f(0)\displaystyle f(0) și f(1)\displaystyle f(1) în expresia obținută și simplificăm pentru a obține volumul corpului de rotație.
    =π(−1e+2+1)=π(e+1)e+2\displaystyle =\pi\left(-\frac{1}{e+2}+1\right)=\frac{\pi(e+1)}{e+2}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

În aplicație îți corectăm rezolvarea scrisă de mână pe barem

Creează cont gratuit

Folosim doar cookie-uri strict necesare (sesiune, limbă, banner, dispozitivul de pe care te-ai autentificat și cele temporare pentru autentificarea cu Google) — niciun cookie de publicitate sau de urmărire de la terți. Detalii în Politica de confidențialitate.