Bac matematică M2 științe ale naturii 2020, sesiunea I varianta 06: subiecte rezolvate pas cu pas

Rezolvările sunt generate cu AI și verificate. Nu reprezintă baremul oficial.

Subiectul I.1

5 puncte
Se consideră o progresie aritmetică (an)n≥1\displaystyle (a_n)_{n\geq 1} cu a1=2\displaystyle a_1=2 și rația r=3\displaystyle r=3. Calculați a3\displaystyle a_3.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem formula termenului general al unei progresii aritmetice: an=a1+(n−1)r\displaystyle a_n=a_1+(n-1)r.
    an=a1+(n−1)r\displaystyle a_n=a_1+(n-1)r
  2. Pentru n=3\displaystyle n=3 obținem a3=a1+2r\displaystyle a_3=a_1+2r. Înlocuim a1=2\displaystyle a_1=2 și r=3\displaystyle r=3.
    a3=a1+2r=2+2⋅3\displaystyle a_3=a_1+2r=2+2\cdot 3
  3. Calculăm: 2⋅3=6\displaystyle 2\cdot 3=6, iar 2+6=8\displaystyle 2+6=8. Deci a3=8\displaystyle a_3=8.
    a3=8\displaystyle a_3=8
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.2

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=2x+1\displaystyle f(x)=2x+1. Determinați numerele reale x\displaystyle x pentru care f(x2)=9\displaystyle f(x^2)=9.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim în expresia funcției argumentul x2\displaystyle x^{2}: f(x2)=2x2+1\displaystyle f(x^{2})=2x^{2}+1.
    f(x2)=2x2+1\displaystyle f(x^{2})=2x^{2}+1
  2. Punem condiția f(x2)=9\displaystyle f(x^{2})=9 și obținem ecuația 2x2+1=9\displaystyle 2x^{2}+1=9.
    2x2+1=9\displaystyle 2x^{2}+1=9
  3. Scădem 1\displaystyle 1 din ambii membri: 2x2=8\displaystyle 2x^{2}=8. Apoi împărțim la 2\displaystyle 2 și obținem x2=4\displaystyle x^{2}=4.
    2x2+1=9⇔x2=4\displaystyle 2x^{2}+1=9\Leftrightarrow x^{2}=4
  4. Ecuația x2=4\displaystyle x^{2}=4 are două soluții reale, x=±2\displaystyle x=\pm 2. Ambele convin, deoarece x\displaystyle x poate fi orice număr real.
    x=−2 sau x=2\displaystyle x=-2\text{ sau }x=2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.3

5 puncte
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 32x+2−32x=8\displaystyle 3^{2x+2}-3^{2x}=8.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem puterea 32x+2\displaystyle 3^{2x+2} ca produs: 32x+2=32x⋅32\displaystyle 3^{2x+2}=3^{2x}\cdot 3^{2}.
    32x+2=32x⋅32\displaystyle 3^{2x+2}=3^{2x}\cdot 3^{2}
  2. Dăm factor comun pe 32x\displaystyle 3^{2x} în membrul stâng: 32x(32−1)=8\displaystyle 3^{2x}\left(3^{2}-1\right)=8, iar 32−1=8\displaystyle 3^{2}-1=8, deci ecuația devine 32x⋅8=8\displaystyle 3^{2x}\cdot 8=8.
    32x(32−1)=8⇔8⋅32x=8\displaystyle 3^{2x}\left(3^{2}-1\right)=8\Leftrightarrow 8\cdot 3^{2x}=8
  3. Împărțim ecuația la 8\displaystyle 8 și obținem 32x=1\displaystyle 3^{2x}=1.
    32x=1\displaystyle 3^{2x}=1
  4. Scriem 1=30\displaystyle 1=3^{0}, deci 32x=30\displaystyle 3^{2x}=3^{0}. Funcția exponențială de bază 3\displaystyle 3 este injectivă, deci 2x=0\displaystyle 2x=0, de unde x=0\displaystyle x=0.
    x=0\displaystyle x=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.4

5 puncte
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea A={1,2,3,4,5,6,7,8,9}\displaystyle A=\{1,2,3,4,5,6,7,8,9\}, acesta să fie divizor al lui 100\displaystyle 100.
Vezi rezolvarea
  1. Numărăm cazurile posibile: mulțimea A\displaystyle A are 9\displaystyle 9 elemente, deci putem alege oricare dintre cele 9\displaystyle 9 numere.
    nr. cazuri posibile=9\displaystyle \text{nr. cazuri posibile}=9
  2. Aflăm divizorii lui 100\displaystyle 100: 1,2,4,5,10,20,25,50,100\displaystyle 1, 2, 4, 5, 10, 20, 25, 50, 100.
    D100={1,2,4,5,10,20,25,50,100}\displaystyle D_{100}=\{1,2,4,5,10,20,25,50,100\}
  3. Dintre aceștia păstrăm doar numerele care aparțin mulțimii A\displaystyle A, adică 1\displaystyle 1, 2\displaystyle 2, 4\displaystyle 4 și 5\displaystyle 5. Sunt 4\displaystyle 4 cazuri favorabile.
    nr. cazuri favorabile=4\displaystyle \text{nr. cazuri favorabile}=4
  4. Aplicăm definiția clasică a probabilității: raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile, p=49\displaystyle p=\dfrac{4}{9}.
    p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=49\displaystyle p=\frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}=\frac{4}{9}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.5

5 puncte
Se consideră un punct P\displaystyle P în planul paralelogramului ABCD\displaystyle ABCD. Arătați că PA→+PC→=PB→+PD→\displaystyle \overrightarrow{PA}+\overrightarrow{PC}=\overrightarrow{PB}+\overrightarrow{PD}.
Vezi rezolvarea
  1. Notăm cu O\displaystyle O intersecția diagonalelor AC\displaystyle AC și BD\displaystyle BD ale paralelogramului. Într-un paralelogram diagonalele se înjumătățesc, deci O\displaystyle O este mijlocul lui AC\displaystyle AC și mijlocul lui BD\displaystyle BD.
    O=mijlocul lui AC=mijlocul lui BD\displaystyle O=\text{mijlocul lui }AC=\text{mijlocul lui }BD
  2. Scriem vectorii PA→\displaystyle \overrightarrow{PA} și PC→\displaystyle \overrightarrow{PC} prin PO→\displaystyle \overrightarrow{PO}, folosind relația lui Chasles: PA→=PO→+OA→\displaystyle \overrightarrow{PA}=\overrightarrow{PO}+\overrightarrow{OA} și PC→=PO→+OC→\displaystyle \overrightarrow{PC}=\overrightarrow{PO}+\overrightarrow{OC}.
    PA→=PO→+OA→\displaystyle \overrightarrow{PA}=\overrightarrow{PO}+\overrightarrow{OA},PC→=PO→+OC→\displaystyle \quad \overrightarrow{PC}=\overrightarrow{PO}+\overrightarrow{OC}
  3. Adunăm cele două relații: PA→+PC→=2PO→+OA→+OC→\displaystyle \overrightarrow{PA}+\overrightarrow{PC}=2\overrightarrow{PO}+\overrightarrow{OA}+\overrightarrow{OC}. Cum O\displaystyle O este mijlocul lui AC\displaystyle AC, avem OA→+OC→=0→\displaystyle \overrightarrow{OA}+\overrightarrow{OC}=\overrightarrow{0}. Rezultă PA→+PC→=2PO→\displaystyle \overrightarrow{PA}+\overrightarrow{PC}=2\overrightarrow{PO}.
    PO→=12(PA→+PC→)\displaystyle \overrightarrow{PO}=\frac{1}{2}\left(\overrightarrow{PA}+\overrightarrow{PC}\right)
  4. Procedăm la fel cu diagonala BD\displaystyle BD: PB→=PO→+OB→\displaystyle \overrightarrow{PB}=\overrightarrow{PO}+\overrightarrow{OB} și PD→=PO→+OD→\displaystyle \overrightarrow{PD}=\overrightarrow{PO}+\overrightarrow{OD}. Cum O\displaystyle O este mijlocul lui BD\displaystyle BD, avem OB→+OD→=0→\displaystyle \overrightarrow{OB}+\overrightarrow{OD}=\overrightarrow{0}, deci PB→+PD→=2PO→\displaystyle \overrightarrow{PB}+\overrightarrow{PD}=2\overrightarrow{PO}.
    PO→=12(PB→+PD→)\displaystyle \overrightarrow{PO}=\frac{1}{2}\left(\overrightarrow{PB}+\overrightarrow{PD}\right)
  5. Ambele sume sunt egale cu 2PO→\displaystyle 2\overrightarrow{PO}, deci sunt egale între ele.
    PO→=12(PB→+PD→), deci PA→+PC→=PB→+PD→\displaystyle \overrightarrow{PO}=\frac{1}{2}\left(\overrightarrow{PB}+\overrightarrow{PD}\right)\text{, deci }\overrightarrow{PA}+\overrightarrow{PC}=\overrightarrow{PB}+\overrightarrow{PD}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.6

5 puncte
Arătați că sin⁡(x−π4)+cos⁡(x+π4)=0\displaystyle \sin\left(x-\frac{\pi}{4}\right)+\cos\left(x+\frac{\pi}{4}\right)=0, pentru orice număr real x\displaystyle x.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem formula pentru sinusul diferenței: sin⁡(x−π4)=sin⁡xcos⁡π4−sin⁡π4cos⁡x\displaystyle \sin\left(x-\dfrac{\pi}{4}\right)=\sin x\cos\dfrac{\pi}{4}-\sin\dfrac{\pi}{4}\cos x.
    sin⁡(x−π4)=sin⁡xcos⁡π4−sin⁡π4cos⁡x\displaystyle \sin\left(x-\frac{\pi}{4}\right)=\sin x\cos\frac{\pi}{4}-\sin\frac{\pi}{4}\cos x
  2. Scriem formula pentru cosinusul sumei: cos⁡(x+π4)=cos⁡xcos⁡π4−sin⁡xsin⁡π4\displaystyle \cos\left(x+\dfrac{\pi}{4}\right)=\cos x\cos\dfrac{\pi}{4}-\sin x\sin\dfrac{\pi}{4}.
    cos⁡(x+π4)=cos⁡xcos⁡π4−sin⁡xsin⁡π4\displaystyle \cos\left(x+\frac{\pi}{4}\right)=\cos x\cos\frac{\pi}{4}-\sin x\sin\frac{\pi}{4}
  3. Adunăm cele două dezvoltări și obținem expresia care trebuie calculată în continuare.
    sin⁡xcos⁡π4−sin⁡π4cos⁡x+cos⁡xcos⁡π4−sin⁡xsin⁡π4\displaystyle \sin x\cos\frac{\pi}{4}-\sin\frac{\pi}{4}\cos x+\cos x\cos\frac{\pi}{4}-\sin x\sin\frac{\pi}{4}
  4. Folosim valorile sin⁡π4=cos⁡π4=22\displaystyle \sin\dfrac{\pi}{4}=\cos\dfrac{\pi}{4}=\dfrac{\sqrt{2}}{2} și le înlocuim în expresie.
    22sin⁡x−22cos⁡x+22cos⁡x−22sin⁡x\displaystyle \frac{\sqrt{2}}{2}\sin x-\frac{\sqrt{2}}{2}\cos x+\frac{\sqrt{2}}{2}\cos x-\frac{\sqrt{2}}{2}\sin x
  5. Reducem termenii opuși: termenii cu sin⁡x\displaystyle \sin x se anulează între ei, la fel și cei cu cos⁡x\displaystyle \cos x. Deci suma este 0\displaystyle 0 pentru orice număr real x\displaystyle x.
    22sin⁡x−22cos⁡x+22cos⁡x−22sin⁡x=0, pentru orice numa˘r real x\displaystyle \frac{\sqrt{2}}{2}\sin x-\frac{\sqrt{2}}{2}\cos x+\frac{\sqrt{2}}{2}\cos x-\frac{\sqrt{2}}{2}\sin x=0\text{, pentru orice număr real }x
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.a)

5 puncte
Se consideră matricea A(a)=(12+aa1+a3+a)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix}12+a & a\\ 1+a & 3+a\end{pmatrix}, unde a\displaystyle a este număr real.

Arătați că det⁡(A(0))=36\displaystyle \det(A(0))=36.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim a=0\displaystyle a=0 în matricea A(a)\displaystyle A(a): pe prima linie obținem 12+0=12\displaystyle 12+0=12 și 0\displaystyle 0, iar pe a doua linie 1+0=1\displaystyle 1+0=1 și 3+0=3\displaystyle 3+0=3.
    A(0)=(12013)\displaystyle A(0)=\begin{pmatrix}12 & 0\\ 1 & 3\end{pmatrix}
  2. Determinantul unei matrice de ordin 2 este produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul elementelor de pe diagonala secundară: det⁡(A(0))=12⋅3−0⋅1\displaystyle \det(A(0))=12\cdot 3-0\cdot 1.
    det⁡(A(0))=∣12013∣=12⋅3−0⋅1\displaystyle \det(A(0))=\begin{vmatrix}12 & 0\\ 1 & 3\end{vmatrix}=12\cdot 3-0\cdot 1
  3. Efectuăm calculele: 12⋅3=36\displaystyle 12\cdot 3=36 și 0⋅1=0\displaystyle 0\cdot 1=0, deci det⁡(A(0))=36−0=36\displaystyle \det(A(0))=36-0=36, ceea ce trebuia arătat.
    det⁡(A(0))=36−0=36\displaystyle \det(A(0))=36-0=36
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.b)

5 puncte
Se consideră matricea A(a)=(12+aa1+a3+a)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix}12+a & a\\ 1+a & 3+a\end{pmatrix}, unde a\displaystyle a este număr real.

Determinați numerele reale a\displaystyle a pentru care det⁡(A(a)−(12+a)I2)=0\displaystyle \det\left(A(a)-(12+a)I_2\right)=0, unde I2=(1001)\displaystyle I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix}.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem matricea (12+a)I2\displaystyle (12+a)I_2, adică matricea unitate înmulțită cu numărul 12+a\displaystyle 12+a. Are 12+a\displaystyle 12+a pe diagonala principală și zero în rest.
    (12+a)I2=(12+a0012+a)\displaystyle (12+a)I_2=\begin{pmatrix}12+a & 0\\ 0 & 12+a\end{pmatrix}
  2. Scădem această matrice din A(a)\displaystyle A(a), element cu element. Pe diagonală: 12+a−(12+a)=0\displaystyle 12+a-(12+a)=0 și 3+a−(12+a)=−9\displaystyle 3+a-(12+a)=-9. Elementele din afara diagonalei rămân neschimbate.
    A(a)−(12+a)I2=(0a1+a−9)\displaystyle A(a)-(12+a)I_2=\begin{pmatrix}0 & a\\ 1+a & -9\end{pmatrix}
  3. Calculăm determinantul matricei de ordin 2: produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul elementelor de pe diagonala secundară. Primul produs este 0⋅(−9)=0\displaystyle 0\cdot(-9)=0, iar al doilea este a(1+a)\displaystyle a(1+a).
    det⁡(A(a)−(12+a)I2)=0⋅(−9)−a(1+a)=−a(1+a)\displaystyle \det\left(A(a)-(12+a)I_2\right)=0\cdot(-9)-a(1+a)=-a(1+a)
  4. Punem condiția ca determinantul să fie egal cu 0\displaystyle 0. Înmulțind cu −1\displaystyle -1, obținem ecuația a(1+a)=0\displaystyle a(1+a)=0.
    −a(1+a)=0⇔a(1+a)=0\displaystyle -a(1+a)=0\Leftrightarrow a(1+a)=0
  5. Un produs este zero când cel puțin un factor este zero: a=0\displaystyle a=0 sau 1+a=0\displaystyle 1+a=0, adică a=−1\displaystyle a=-1. Deci numerele căutate sunt 0\displaystyle 0 și −1\displaystyle -1.
    a=0 sau a=−1\displaystyle a=0\text{ sau }a=-1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.c)

5 puncte
Se consideră matricea A(a)=(12+aa1+a3+a)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix}12+a & a\\ 1+a & 3+a\end{pmatrix}, unde a\displaystyle a este număr real.

Se consideră matricea X∈M2(R)\displaystyle X\in\mathcal{M}_2(\mathbb{R}) cu proprietatea X⋅X=A(0)\displaystyle X\cdot X=A(0). Arătați că cel puțin un element al matricei X\displaystyle X este număr irațional.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm A(0)\displaystyle A(0): înlocuim a=0\displaystyle a=0 în matricea dată.
    A(0)=(12013)\displaystyle A(0)=\begin{pmatrix}12 & 0\\ 1 & 3\end{pmatrix}
  2. Scriem X=(abcd)\displaystyle X=\begin{pmatrix}a & b\\ c & d\end{pmatrix} cu a,b,c,d∈R\displaystyle a,b,c,d\in\mathbb{R} și calculăm produsul X⋅X\displaystyle X\cdot X înmulțind liniile cu coloanele.
    X⋅X=(a2+bcab+bdca+dcbc+d2)=(a2+bcb(a+d)c(a+d)d2+bc)\displaystyle X\cdot X=\begin{pmatrix}a^2+bc & ab+bd\\ ca+dc & bc+d^2\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}a^2+bc & b(a+d)\\ c(a+d) & d^2+bc\end{pmatrix}
  3. Din X⋅X=A(0)\displaystyle X\cdot X=A(0), egalând element cu element, obținem un sistem de patru ecuații.
    (a2+bcb(a+d)c(a+d)d2+bc)=(12013)\displaystyle \begin{pmatrix}a^2+bc & b(a+d)\\ c(a+d) & d^2+bc\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}12 & 0\\ 1 & 3\end{pmatrix}
  4. Din ecuația c(a+d)=1\displaystyle c(a+d)=1 rezultă a+d≠0\displaystyle a+d\neq 0, căci un produs egal cu 1\displaystyle 1 nu are factori nuli. Atunci din b(a+d)=0\displaystyle b(a+d)=0 rezultă b=0\displaystyle b=0.
    c(a+d)=1⇒a+d≠0, deci b=0\displaystyle c(a+d)=1\Rightarrow a+d\neq 0\text{, deci }b=0
  5. Înlocuim b=0\displaystyle b=0 în ecuația d2+bc=3\displaystyle d^2+bc=3 și obținem d2=3\displaystyle d^2=3.
    d2+0⋅c=3⇒d2=3\displaystyle d^2+0\cdot c=3\Rightarrow d^2=3
  6. Din d2=3\displaystyle d^2=3 rezultă d=±3\displaystyle d=\pm\sqrt{3}, iar 3\displaystyle \sqrt{3} este număr irațional. Deci cel puțin un element al matricei X\displaystyle X, anume d\displaystyle d, este irațional.
    d=±3∉Q, deci d este numa˘r irațional\displaystyle d=\pm\sqrt{3}\notin\mathbb{Q}\text{, deci }d\text{ este număr irațional}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.a)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=x+y3−2\displaystyle x\circ y=x+\sqrt[3]{y}-2.

Arătați că 1∘1=0\displaystyle 1\circ 1=0.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem definiția legii de compoziție: x∘y=x+y3−2\displaystyle x\circ y=x+\sqrt[3]{y}-2. Pentru x=1\displaystyle x=1 și y=1\displaystyle y=1 înlocuim ambele valori în definiție.
    1∘1=1+13−2\displaystyle 1\circ 1=1+\sqrt[3]{1}-2
  2. Calculăm radicalul: 13=1\displaystyle \sqrt[3]{1}=1, deoarece 13=1\displaystyle 1^{3}=1.
    13=1\displaystyle \sqrt[3]{1}=1
  3. Înlocuim radicalul cu 1\displaystyle 1 și efectuăm calculul: 1+1−2=0\displaystyle 1+1-2=0. Deci 1∘1=0\displaystyle 1\circ 1=0, ceea ce trebuia arătat.
    1∘1=1+1−2=0\displaystyle 1\circ 1=1+1-2=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.b)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=x+y3−2\displaystyle x\circ y=x+\sqrt[3]{y}-2.

Determinați numărul real a\displaystyle a pentru care x∘a=x\displaystyle x\circ a=x, pentru orice număr real x\displaystyle x.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem condiția din enunț folosind definiția legii: x∘a=x+a3−2\displaystyle x\circ a=x+\sqrt[3]{a}-2, iar aceasta trebuie să fie egală cu x\displaystyle x pentru orice număr real x\displaystyle x.
    x+a3−2=x, pentru orice numa˘r real x\displaystyle x+\sqrt[3]{a}-2=x\text{, pentru orice număr real }x
  2. Reducem termenul x\displaystyle x din ambii membri. Rămâne o egalitate care nu mai depinde de x\displaystyle x, deci condiția pentru orice x\displaystyle x se reduce la o ecuație în a\displaystyle a.
    a3−2=0\displaystyle \sqrt[3]{a}-2=0
  3. Izolăm radicalul: a3=2\displaystyle \sqrt[3]{a}=2. Ridicăm la puterea a treia; funcția rădăcină cubică este bijectivă pe R\displaystyle \mathbb{R}, deci obținem o singură soluție. Răspuns: a=8\displaystyle a=8.
    a3=2⇔a=8\displaystyle \sqrt[3]{a}=2\Leftrightarrow a=8
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.c)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∘y=x+y3−2\displaystyle x\circ y=x+\sqrt[3]{y}-2.

Determinați numerele reale x\displaystyle x pentru care x∘x6=4\displaystyle x\circ x^6=4.
Vezi rezolvarea
  1. Folosim definiția x∘y=x+y3−2\displaystyle x\circ y=x+\sqrt[3]{y}-2 cu y=x6\displaystyle y=x^6 și obținem ecuația x+x63−2=4\displaystyle x+\sqrt[3]{x^{6}}-2=4.
    x+x63−2=4\displaystyle x+\sqrt[3]{x^{6}}-2=4
  2. Scriem x6=(x2)3\displaystyle x^{6}=\left(x^{2}\right)^{3}, deci x63=x2\displaystyle \sqrt[3]{x^{6}}=x^{2}.
    x63=x2\displaystyle \sqrt[3]{x^{6}}=x^{2}
  3. Ecuația devine x+x2−2=4\displaystyle x+x^{2}-2=4, adică x2+x−6=0\displaystyle x^{2}+x-6=0.
    x2+x−6=0\displaystyle x^{2}+x-6=0
  4. Avem a=1\displaystyle a=1, b=1\displaystyle b=1, c=−6\displaystyle c=-6, deci Δ=b2−4ac=1+24=25\displaystyle \Delta=b^{2}-4ac=1+24=25.
    Δ=25\displaystyle \Delta=25
  5. Atunci x=−1±52\displaystyle x=\dfrac{-1\pm 5}{2}, deci x=−3\displaystyle x=-3 sau x=2\displaystyle x=2.
    x=−3 sau x=2\displaystyle x=-3\text{ sau }x=2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:(1,+∞)→R\displaystyle f:(1,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2−2x2−1\displaystyle f(x)=x^2-2\sqrt{x^2-1}.

Arătați că f′(x)=2x(1−1x2−1)\displaystyle f'(x)=2x\left(1-\frac{1}{\sqrt{x^2-1}}\right), x∈(1,+∞)\displaystyle x\in(1,+\infty).
Vezi rezolvarea
  1. Derivăm funcția f(x)=x2−2x2−1\displaystyle f(x)=x^{2}-2\sqrt{x^{2}-1} termen cu termen, iar constanta 2\displaystyle 2 iese în fața derivatei.
    f′(x)=(x2)′−2(x2−1)′\displaystyle f'(x)=\left(x^{2}\right)'-2\left(\sqrt{x^{2}-1}\right)'
  2. Avem (x2)′=2x\displaystyle \left(x^{2}\right)'=2x. Pentru radical folosim formula (u)′=u′2u\displaystyle \left(\sqrt{u}\right)'=\dfrac{u'}{2\sqrt{u}}, cu u=x2−1\displaystyle u=x^{2}-1 și u′=2x\displaystyle u'=2x.
    f′(x)=2x−2⋅2x2x2−1\displaystyle f'(x)=2x-2\cdot\frac{2x}{2\sqrt{x^{2}-1}}
  3. Simplificăm cu 2\displaystyle 2 în fracție: 2⋅2x2x2−1=2xx2−1\displaystyle 2\cdot\dfrac{2x}{2\sqrt{x^{2}-1}}=\dfrac{2x}{\sqrt{x^{2}-1}}.
    f′(x)=2x−2xx2−1\displaystyle f'(x)=2x-\frac{2x}{\sqrt{x^{2}-1}}
  4. Dăm factor comun pe 2x\displaystyle 2x și obținem forma cerută, pentru x∈(1,+∞)\displaystyle x\in(1,+\infty).
    f′(x)=2x(1−1x2−1), x∈(1,+∞)\displaystyle f'(x)=2x\left(1-\frac{1}{\sqrt{x^{2}-1}}\right)\text{, }x\in(1,+\infty)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:(1,+∞)→R\displaystyle f:(1,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2−2x2−1\displaystyle f(x)=x^2-2\sqrt{x^2-1}.

Calculați lim⁡x→+∞x2−f(x)x\displaystyle \lim_{x\to+\infty}\frac{x^2-f(x)}{x}.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim f(x)=x2−2x2−1\displaystyle f(x)=x^{2}-2\sqrt{x^{2}-1} în numărător: x2−f(x)=x2−x2+2x2−1\displaystyle x^{2}-f(x)=x^{2}-x^{2}+2\sqrt{x^{2}-1}, deci x2\displaystyle x^{2} se reduce.
    lim⁡x→+∞x2−f(x)x=lim⁡x→+∞2x2−1x\displaystyle \lim_{x\to+\infty}\frac{x^{2}-f(x)}{x}=\lim_{x\to+\infty}\frac{2\sqrt{x^{2}-1}}{x}
  2. Sub radical scoatem factor comun x2\displaystyle x^{2}: x2−1=x2(1−1x2)\displaystyle x^{2}-1=x^{2}\left(1-\dfrac{1}{x^{2}}\right). Cum x>1\displaystyle x>1, avem x2=x\displaystyle \sqrt{x^{2}}=x, deci x2−1=x1−1x2\displaystyle \sqrt{x^{2}-1}=x\sqrt{1-\dfrac{1}{x^{2}}}.
    lim⁡x→+∞2x2−1x=lim⁡x→+∞2x1−1x2x\displaystyle \lim_{x\to+\infty}\frac{2\sqrt{x^{2}-1}}{x}=\lim_{x\to+\infty}\frac{2x\sqrt{1-\frac{1}{x^{2}}}}{x}
  3. Simplificăm prin x\displaystyle x și obținem 21−1x2\displaystyle 2\sqrt{1-\dfrac{1}{x^{2}}}. Când x→+∞\displaystyle x\to+\infty, 1x2→0\displaystyle \dfrac{1}{x^{2}}\to 0, deci radicalul tinde la 1=1\displaystyle \sqrt{1}=1.
    2lim⁡x→+∞1−1x2=21−0=2\displaystyle 2\lim_{x\to+\infty}\sqrt{1-\frac{1}{x^{2}}}=2\sqrt{1-0}=2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:(1,+∞)→R\displaystyle f:(1,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2−2x2−1\displaystyle f(x)=x^2-2\sqrt{x^2-1}.

Demonstrați că axa Ox\displaystyle Ox este tangentă la graficul funcției f\displaystyle f.
Vezi rezolvarea
  1. Axa Ox\displaystyle Ox este tangentă la grafic într-un punct de abscisă a\displaystyle a dacă f(a)=0\displaystyle f(a)=0 și f′(a)=0\displaystyle f'(a)=0. Căutăm mai întâi punctele în care graficul intersectează axa Ox\displaystyle Ox, adică rezolvăm f(x)=0\displaystyle f(x)=0 pe intervalul (1,+∞)\displaystyle (1,+\infty).
    f(x)=0⇔x2−2x2−1=0\displaystyle f(x)=0\Leftrightarrow x^{2}-2\sqrt{x^{2}-1}=0
  2. Izolăm radicalul. Ambii membri sunt pozitivi (x>1\displaystyle x>1), deci putem ridica la pătrat fără a introduce soluții false.
    x2=2x2−1⇔x4=4(x2−1)\displaystyle x^{2}=2\sqrt{x^{2}-1}\Leftrightarrow x^{4}=4\left(x^{2}-1\right)
  3. Aducem ecuația la forma unui pătrat perfect: x4−4x2+4=(x2−2)2\displaystyle x^{4}-4x^{2}+4=\left(x^{2}-2\right)^{2}. Rezultă x2=2\displaystyle x^{2}=2, iar din x>1\displaystyle x>1 obținem x=2\displaystyle x=\sqrt{2}.
    (x2−2)2=0⇔x2=2 și, cum x>1, x=2\displaystyle \left(x^{2}-2\right)^{2}=0\Leftrightarrow x^{2}=2\text{ și, cum }x>1\text{, }x=\sqrt{2}
  4. Graficul intersectează axa Ox\displaystyle Ox într-un singur punct, A(2,0)\displaystyle A\left(\sqrt{2},0\right). Calculăm acum derivata funcției f\displaystyle f pe (1,+∞)\displaystyle (1,+\infty), folosind (x2−1)′=2x2x2−1=xx2−1\displaystyle \left(\sqrt{x^{2}-1}\right)'=\dfrac{2x}{2\sqrt{x^{2}-1}}=\dfrac{x}{\sqrt{x^{2}-1}}.
    f′(x)=2x−2⋅xx2−1\displaystyle f'(x)=2x-2\cdot\dfrac{x}{\sqrt{x^{2}-1}}
  5. Calculăm derivata în x=2\displaystyle x=\sqrt{2}. Avem 2−1=1\displaystyle \sqrt{2-1}=1, deci f′(2)=22−2⋅21=0\displaystyle f'\left(\sqrt{2}\right)=2\sqrt{2}-2\cdot\dfrac{\sqrt{2}}{1}=0.
    f′(2)=22−22=0\displaystyle f'\left(\sqrt{2}\right)=2\sqrt{2}-2\sqrt{2}=0
  6. Deoarece f(2)=0\displaystyle f\left(\sqrt{2}\right)=0 și f′(2)=0\displaystyle f'\left(\sqrt{2}\right)=0, tangenta la grafic în punctul A\displaystyle A are panta 0\displaystyle 0 și trece prin A\displaystyle A, deci este dreapta y=0\displaystyle y=0. Așadar axa Ox\displaystyle Ox este tangentă la graficul funcției f\displaystyle f.
    A(2,0); f′(2)=0, deci axa Ox este tangenta˘ la graficul \displaystyle A\left(\sqrt{2},0\right)\text{; }f'\left(\sqrt{2}\right)=0\text{, deci axa }Ox\text{ este tangentă la graficul }funcției f\displaystyle \text{funcției }f
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=xx2+2x+2\displaystyle f(x)=\frac{x}{x^2+2x+2}.

Arătați că ∫01(x2+2x+2)f(x) dx=12\displaystyle \int_0^1\left(x^2+2x+2\right)f(x)\,dx=\frac{1}{2}.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim f(x)\displaystyle f(x) cu expresia ei în integrală. Observăm că x2+2x+2=(x+1)2+1>0\displaystyle x^2+2x+2=(x+1)^2+1>0 pentru orice x∈R\displaystyle x\in\mathbb{R}, deci fracția este bine definită și se poate simplifica.
    ∫01(x2+2x+2)f(x) dx=∫01(x2+2x+2)⋅xx2+2x+2 dx\displaystyle \int_0^1\left(x^2+2x+2\right)f(x)\,dx=\int_0^1\left(x^2+2x+2\right)\cdot\frac{x}{x^2+2x+2}\,dx
  2. Simplificăm factorul x2+2x+2\displaystyle x^2+2x+2 din numărătorul și numitorul integrandului, deci rămâne doar x\displaystyle x.
    ∫01(x2+2x+2)xx2+2x+2 dx=∫01x dx\displaystyle \int_0^1\left(x^2+2x+2\right)\frac{x}{x^2+2x+2}\,dx=\int_0^1 x\,dx
  3. Calculăm integrala lui x\displaystyle x cu primitiva x22\displaystyle \dfrac{x^2}{2}, apoi aplicăm formula Leibniz-Newton între limitele 0\displaystyle 0 și 1\displaystyle 1.
    ∫01x dx=x22∣01=122−022=12\displaystyle \int_0^1 x\,dx=\frac{x^2}{2}\Big|_0^1=\frac{1^2}{2}-\frac{0^2}{2}=\frac{1}{2}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=xx2+2x+2\displaystyle f(x)=\frac{x}{x^2+2x+2}.

Arătați că ∫02(f(x)+1x2+2x+2)dx=12ln⁡5\displaystyle \int_0^2\left(f(x)+\frac{1}{x^2+2x+2}\right)dx=\frac{1}{2}\ln 5.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim f(x)\displaystyle f(x) cu expresia ei și adunăm cele două fracții, care au același numitor x2+2x+2\displaystyle x^{2}+2x+2.
    f(x)+1x2+2x+2=x+1x2+2x+2\displaystyle f(x)+\frac{1}{x^{2}+2x+2}=\frac{x+1}{x^{2}+2x+2}
  2. Observăm că derivata numitorului este (x2+2x+2)′=2x+2\displaystyle \left(x^{2}+2x+2\right)'=2x+2, adică de două ori numărătorul x+1\displaystyle x+1. Scriem x+1=12(x2+2x+2)′\displaystyle x+1=\dfrac{1}{2}\left(x^{2}+2x+2\right)' și scoatem constanta în fața integralei.
    ∫02x+1x2+2x+2 dx=12∫02(x2+2x+2)′x2+2x+2 dx\displaystyle \int_0^2\frac{x+1}{x^{2}+2x+2}\,dx=\frac{1}{2}\int_0^2\frac{\left(x^{2}+2x+2\right)'}{x^{2}+2x+2}\,dx
  3. Integrala unei fracții cu derivata numitorului la numărător este logaritmul numitorului. Numitorul x2+2x+2=(x+1)2+1\displaystyle x^{2}+2x+2=(x+1)^{2}+1 este strict pozitiv, deci scriem logaritmul fără modul.
    12ln⁡(x2+2x+2)∣02\displaystyle \frac{1}{2}\ln\left(x^{2}+2x+2\right)\Big|_0^2
  4. Calculăm valorile numitorului la capete: pentru x=2\displaystyle x=2 obținem 4+4+2=10\displaystyle 4+4+2=10, iar pentru x=0\displaystyle x=0 obținem 2\displaystyle 2. Aplicăm formula Leibniz-Newton și folosim diferența de logaritmi.
    12(ln⁡10−ln⁡2)=12ln⁡102=12ln⁡5\displaystyle \frac{1}{2}\left(\ln 10-\ln 2\right)=\frac{1}{2}\ln\frac{10}{2}=\frac{1}{2}\ln 5
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=xx2+2x+2\displaystyle f(x)=\frac{x}{x^2+2x+2}.

Arătați că ∫1e(1f(x)−2)ln⁡x dx=e2+54\displaystyle \int_1^e\left(\frac{1}{f(x)}-2\right)\ln x\,dx=\frac{e^2+5}{4}.
Vezi rezolvarea
  1. Inversul funcției este 1f(x)=x2+2x+2x=x+2+2x\displaystyle \dfrac{1}{f(x)}=\dfrac{x^{2}+2x+2}{x}=x+2+\dfrac{2}{x}.
    1f(x)=x+2+2x\displaystyle \frac{1}{f(x)}=x+2+\frac{2}{x}
  2. Scădem 2\displaystyle 2: 1f(x)−2=x+2x\displaystyle \dfrac{1}{f(x)}-2=x+\dfrac{2}{x}. Integrala devine ∫1e(x+2x)ln⁡x dx\displaystyle \displaystyle\int_1^e\left(x+\dfrac{2}{x}\right)\ln x\,dx.
    ∫1e(x+2x)ln⁡x dx\displaystyle \int_1^e\left(x+\frac{2}{x}\right)\ln x\,dx
  3. Separăm în două integrale și scriem x=(x22)′\displaystyle x=\left(\dfrac{x^{2}}{2}\right)' și 1x=(ln⁡x)′\displaystyle \dfrac{1}{x}=(\ln x)'.
    ∫1e(x22)′ln⁡x dx+2∫1e(ln⁡x)′ln⁡x dx\displaystyle \int_1^e\left(\frac{x^2}{2}\right)'\ln x\,dx+2\int_1^e(\ln x)'\ln x\,dx
  4. Prima integrală se face prin părți: ∫1e(x22)′ln⁡x dx=x22ln⁡x∣1e−∫1ex22⋅1x dx\displaystyle \displaystyle\int_1^e\left(\dfrac{x^{2}}{2}\right)'\ln x\,dx=\dfrac{x^{2}}{2}\ln x\Big|_1^e-\int_1^e\dfrac{x^{2}}{2}\cdot\dfrac{1}{x}\,dx. A doua este de forma u′u\displaystyle u'u, deci 2∫1e(ln⁡x)′ln⁡x dx=2⋅12ln⁡2x∣1e\displaystyle 2\displaystyle\int_1^e(\ln x)'\ln x\,dx=2\cdot\dfrac{1}{2}\ln^{2}x\Big|_1^e.
    x22ln⁡x∣1e−∫1ex2 dx+ln⁡2x∣1e\displaystyle \frac{x^2}{2}\ln x\Big|_1^e-\int_1^e\frac{x}{2}\,dx+\ln^2 x\Big|_1^e
  5. Calculăm termenii: x22ln⁡x∣1e=e22\displaystyle \dfrac{x^{2}}{2}\ln x\Big|_1^e=\dfrac{e^{2}}{2}, ∫1ex2 dx=x24∣1e=e24−14\displaystyle \displaystyle\int_1^e\dfrac{x}{2}\,dx=\dfrac{x^{2}}{4}\Big|_1^e=\dfrac{e^{2}}{4}-\dfrac{1}{4} și ln⁡2x∣1e=ln⁡2e−ln⁡21=1\displaystyle \ln^{2}x\Big|_1^e=\ln^{2}e-\ln^{2}1=1.
    e22−(e24−14)+1\displaystyle \frac{e^2}{2}-\left(\frac{e^2}{4}-\frac{1}{4}\right)+1
  6. Adunăm: e22−e24+14+1=e2+54\displaystyle \dfrac{e^{2}}{2}-\dfrac{e^{2}}{4}+\dfrac{1}{4}+1=\dfrac{e^{2}+5}{4}.
    e22−e24+14+1=e2+54\displaystyle \frac{e^2}{2}-\frac{e^2}{4}+\frac{1}{4}+1=\frac{e^2+5}{4}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

În aplicație îți corectăm rezolvarea scrisă de mână pe barem

Creează cont gratuit

Folosim doar cookie-uri strict necesare (sesiune, limbă, banner, dispozitivul de pe care te-ai autentificat și cele temporare pentru autentificarea cu Google) — niciun cookie de publicitate sau de urmărire de la terți. Detalii în Politica de confidențialitate.