Bac matematică M1 mate-info 2021, model, test de evaluare 10: subiecte rezolvate pas cu pas

Rezolvările sunt generate cu AI și verificate. Nu reprezintă baremul oficial.

Subiectul I.1

5 puncte
Calculați modulul numărului complex z=(2+3i)(2−3i)−(9−3i)\displaystyle z=(2+3i)(2-3i)-(9-3i).
Vezi rezolvarea
  1. Observăm că produsul (2+3i)(2−3i)\displaystyle (2+3i)(2-3i) este de forma (a+b)(a−b)\displaystyle (a+b)(a-b), deci aplicăm formula diferenței de pătrate a2−b2\displaystyle a^{2}-b^{2}, cu a=2\displaystyle a=2 și b=3i\displaystyle b=3i.
    (2+3i)(2−3i)=22−(3i)2\displaystyle (2+3i)(2-3i)=2^{2}-(3i)^{2}
  2. Calculăm pătratele, ținând cont că i2=−1\displaystyle i^{2}=-1: (3i)2=9i2=−9\displaystyle (3i)^{2}=9i^{2}=-9. Deci produsul este 4−(−9)=13\displaystyle 4-(-9)=13.
    (2+3i)(2−3i)=4+9=13\displaystyle (2+3i)(2-3i)=4+9=13
  3. Scădem paranteza (9−3i)\displaystyle (9-3i): schimbăm semnele termenilor din paranteză, apoi reducem termenii asemenea. Obținem forma algebrică a lui z\displaystyle z.
    z=13−9+3i=4+3i\displaystyle z=13-9+3i=4+3i
  4. Modulul unui număr complex a+bi\displaystyle a+bi este a2+b2\displaystyle \sqrt{a^{2}+b^{2}}. Aici a=4\displaystyle a=4 și b=3\displaystyle b=3, deci modulul este 16+9=25=5\displaystyle \sqrt{16+9}=\sqrt{25}=5.
    ∣z∣=42+32=5\displaystyle |z|=\sqrt{4^{2}+3^{2}}=5
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.2

5 puncte
Se consideră funcțiile f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x−2\displaystyle f(x)=x-2 și g:R→R\displaystyle g:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, g(x)=5x+20\displaystyle g(x)=5x+20. Calculați (g∘f)(2)\displaystyle (g\circ f)(2).
Vezi rezolvarea
  1. Compunerea înseamnă că aplicăm întâi f\displaystyle f, apoi g\displaystyle g rezultatului: (g∘f)(2)=g(f(2))\displaystyle (g\circ f)(2)=g(f(2)).
    (g∘f)(2)=g(f(2))\displaystyle (g\circ f)(2)=g(f(2))
  2. Înlocuim x=2\displaystyle x=2 în f(x)=x−2\displaystyle f(x)=x-2: f(2)=2−2=0\displaystyle f(2)=2-2=0.
    f(2)=2−2=0\displaystyle f(2)=2-2=0
  3. Avem g(f(2))=g(0)\displaystyle g(f(2))=g(0). Înlocuim x=0\displaystyle x=0 în g(x)=5x+20\displaystyle g(x)=5x+20: g(0)=5⋅0+20\displaystyle g(0)=5\cdot 0+20.
    g(0)=5⋅0+20\displaystyle g(0)=5\cdot 0+20
  4. Deoarece 5⋅0=0\displaystyle 5\cdot 0=0, obținem (g∘f)(2)=0+20=20\displaystyle (g\circ f)(2)=0+20=20.
    (g∘f)(2)=g(f(2))=5⋅0+20=20\displaystyle (g\circ f)(2)=g(f(2))=5\cdot 0+20=20
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.3

5 puncte
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 4x−5=116\displaystyle 4^{x-5}=\frac{1}{16}.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem membrul drept ca putere a lui 4\displaystyle 4: cum 16=42\displaystyle 16=4^{2}, avem 116=142=4−2\displaystyle \dfrac{1}{16}=\dfrac{1}{4^{2}}=4^{-2}.
    116=4−2\displaystyle \frac{1}{16}=4^{-2}
  2. Ecuația devine 4x−5=4−2\displaystyle 4^{x-5}=4^{-2}. Cum baza 4\displaystyle 4 este pozitivă și diferită de 1\displaystyle 1, funcția exponențială este injectivă, deci egalăm exponenții.
    4x−5=4−2⇔x−5=−2\displaystyle 4^{x-5}=4^{-2}\Leftrightarrow x-5=-2
  3. Din x−5=−2\displaystyle x-5=-2 adunăm 5\displaystyle 5 în ambii membri și obținem x=−2+5\displaystyle x=-2+5.
    x=−2+5=3\displaystyle x=-2+5=3
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.4

5 puncte
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, acesta să aibă produsul cifrelor egal cu 8\displaystyle 8.
Vezi rezolvarea
  1. Numărăm cazurile posibile: numerele naturale de trei cifre sunt de la 100\displaystyle 100 la 999\displaystyle 999, deci sunt 999−100+1=900\displaystyle 999-100+1=900 de numere.
    900\displaystyle 900
  2. Cifrele numărului sunt a\displaystyle a, b\displaystyle b, c\displaystyle c, iar produsul lor trebuie să fie 8\displaystyle 8. Cum 8=23\displaystyle 8=2^{3}, cifrele pot fi doar 1\displaystyle 1, 2\displaystyle 2, 4\displaystyle 4 sau 8\displaystyle 8, fără cifra 0\displaystyle 0 (altfel produsul ar fi 0\displaystyle 0).
    a⋅b⋅c=8\displaystyle a\cdot b\cdot c=8,a\displaystyle \quad a,b\displaystyle b,c∈{1,2,4,8}\displaystyle c\in\{1,2,4,8\}
  3. Căutăm tripletele de cifre cu produsul 8\displaystyle 8. Dacă apare cifra 8\displaystyle 8, celelalte două sunt 1\displaystyle 1 și 1\displaystyle 1. Fără 8\displaystyle 8, produsul 8\displaystyle 8 se obține din 1,2,4\displaystyle 1,2,4 sau din 2,2,2\displaystyle 2,2,2. Alte variante nu există.
    {1,1,8}\displaystyle \{1,1,8\}, {1,2,4}\displaystyle \ \{1,2,4\}, {2,2,2}\displaystyle \ \{2,2,2\}
  4. Permutăm cifrele fiecărui triplet. Din 1,1,8\displaystyle 1,1,8 obținem 3\displaystyle 3 numere, din 1,2,4\displaystyle 1,2,4 obținem 3!=6\displaystyle 3!=6 numere, iar din 2,2,2\displaystyle 2,2,2 obținem un singur număr: 3+6+1=10\displaystyle 3+6+1=10 cazuri favorabile.
    {118,181,811,124,142,214,241,412,421,222}, deci 10 cazuri \displaystyle \{118,181,811,124,142,214,241,412,421,222\}\text{, deci 10 cazuri }favorabile\displaystyle \text{favorabile}
  5. Aplicăm definiția clasică a probabilității: raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile, apoi simplificăm fracția prin 10\displaystyle 10. Obținem p=10900=190\displaystyle p=\dfrac{10}{900}=\dfrac{1}{90}.
    p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=10900=190\displaystyle p=\frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}=\frac{10}{900}=\frac{1}{90}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.5

5 puncte
Se consideră paralelogramul ABCD\displaystyle ABCD cu AB=4\displaystyle AB=4, BC=6\displaystyle BC=6 și măsura unghiului ABC\displaystyle ABC de 120∘\displaystyle 120^\circ. Determinați modulul vectorului AM→\displaystyle \overrightarrow{AM}, unde punctul M\displaystyle M este mijlocul segmentului BD\displaystyle BD.
Vezi rezolvarea
  1. Diagonalele unui paralelogram se înjumătățesc. Deci mijlocul M\displaystyle M al diagonalei BD\displaystyle BD este și mijlocul diagonalei AC\displaystyle AC.
    M este mijlocul lui AC\displaystyle M\text{ este mijlocul lui }AC
  2. Cum M\displaystyle M este mijlocul lui AC\displaystyle AC, vectorul AM→\displaystyle \overrightarrow{AM} este jumătate din vectorul AC→\displaystyle \overrightarrow{AC}.
    AM→=12AC→\displaystyle \overrightarrow{AM}=\frac{1}{2}\overrightarrow{AC}
  3. Aplicăm teorema cosinusului în triunghiul ABC\displaystyle ABC, pentru latura AC\displaystyle AC opusă unghiului ABC\displaystyle ABC.
    AC2=AB2+BC2−2⋅AB⋅BC⋅cos⁡(∡ABC)\displaystyle AC^2=AB^2+BC^2-2\cdot AB\cdot BC\cdot\cos(\measuredangle ABC)
  4. Înlocuim AB=4\displaystyle AB=4, BC=6\displaystyle BC=6 și cos⁡120∘=−12\displaystyle \cos 120^\circ=-\dfrac{1}{2}, apoi calculăm.
    AC2=16+36−2⋅4⋅6⋅(−12)=16+36+24=76\displaystyle AC^2=16+36-2\cdot 4\cdot 6\cdot\left(-\frac{1}{2}\right)=16+36+24=76
  5. Extragem radicalul: AC=76=4⋅19\displaystyle AC=\sqrt{76}=\sqrt{4\cdot 19}.
    AC=219\displaystyle AC=2\sqrt{19}
  6. Modulul vectorului AM→\displaystyle \overrightarrow{AM} este jumătate din AC\displaystyle AC: ∣AM→∣=12⋅219\displaystyle |\overrightarrow{AM}|=\dfrac{1}{2}\cdot 2\sqrt{19}.
    ∣AM→∣=AM=19\displaystyle |\overrightarrow{AM}|=AM=\sqrt{19}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.6

5 puncte
Se consideră triunghiul ABC\displaystyle ABC cu AB=12\displaystyle AB=12, AC=16\displaystyle AC=16 și BC=20\displaystyle BC=20. Arătați că rR=25\displaystyle \frac{r}{R}=\frac{2}{5}, unde r\displaystyle r este raza cercului înscris în triunghiul ABC\displaystyle ABC și R\displaystyle R este raza cercului circumscris triunghiului ABC\displaystyle ABC.
Vezi rezolvarea
  1. Verificăm dacă laturile triunghiului respectă reciproca teoremei lui Pitagora. Avem BC2=202=400\displaystyle BC^{2}=20^{2}=400 și AB2+AC2=122+162=144+256=400\displaystyle AB^{2}+AC^{2}=12^{2}+16^{2}=144+256=400.
    BC2=AB2+AC2=400\displaystyle BC^{2}=AB^{2}+AC^{2}=400
  2. Din reciproca teoremei lui Pitagora rezultă că triunghiul ABC\displaystyle ABC este dreptunghic în A\displaystyle A, cu ipotenuza BC\displaystyle BC. Raza cercului circumscris este jumătate din ipotenuză: R=BC2=202=10\displaystyle R=\dfrac{BC}{2}=\dfrac{20}{2}=10.
    ΔABC dreptunghic ıˆn A, R=BC2=10\displaystyle \Delta ABC\text{ dreptunghic în }A\text{, } R=\frac{BC}{2}=10
  3. Calculăm perimetrul: P=AB+AC+BC=12+16+20=48\displaystyle P=AB+AC+BC=12+16+20=48. Semiperimetrul este p=P2=24\displaystyle p=\dfrac{P}{2}=24.
    P=48, p=24\displaystyle P=48\text{, }p=24
  4. Aria triunghiului dreptunghic este jumătate din produsul catetelor: A=AB⋅AC2=12⋅162=96\displaystyle \mathcal{A}=\dfrac{AB\cdot AC}{2}=\dfrac{12\cdot 16}{2}=96.
    A=12⋅162=96\displaystyle \mathcal{A}=\frac{12\cdot 16}{2}=96
  5. Folosim formula A=p⋅r\displaystyle \mathcal{A}=p\cdot r, deci r=Ap=9624=4\displaystyle r=\dfrac{\mathcal{A}}{p}=\dfrac{96}{24}=4. Atunci rR=410=25\displaystyle \dfrac{r}{R}=\dfrac{4}{10}=\dfrac{2}{5}, ceea ce trebuia demonstrat.
    r=9624=4, deci rR=410=25\displaystyle r=\frac{96}{24}=4\text{, deci }\frac{r}{R}=\frac{4}{10}=\frac{2}{5}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.a)

5 puncte
Se consideră matricea A(a)=(a1−22132a−121)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix} a & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 2a-1 & 2 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {ax+y−2z=22x+y+3z=1(2a−1)x+2y+z=a\displaystyle \begin{cases} ax+y-2z=2 \\ 2x+y+3z=1 \\ (2a-1)x+2y+z=a \end{cases}, unde a\displaystyle a este număr real.

Arătați că det⁡(A(4))=5\displaystyle \det(A(4))=5.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim a=4\displaystyle a=4 în matricea A(a)\displaystyle A(a). Prima linie devine (4, 1, −2)\displaystyle (4,\ 1,\ -2), a doua rămâne (2, 1, 3)\displaystyle (2,\ 1,\ 3), iar în a treia linie primul element este 2a−1=2⋅4−1=7\displaystyle 2a-1=2\cdot 4-1=7.
    A(4)=(41−2213721)\displaystyle A(4)=\begin{pmatrix} 4 & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 7 & 2 & 1 \end{pmatrix}
  2. Scriem det⁡(A(4))\displaystyle \det(A(4)) și îl calculăm cu regula lui Sarrus. Mai întâi produsele pe diagonala principală și pe paralelele ei: 4⋅1⋅1=4\displaystyle 4\cdot 1\cdot 1=4, 1⋅3⋅7=21\displaystyle 1\cdot 3\cdot 7=21 și (−2)⋅2⋅2=−8\displaystyle (-2)\cdot 2\cdot 2=-8.
    4+21+(−8)=17\displaystyle 4+21+(-8)=17
  3. Calculăm produsele pe diagonala secundară și pe paralelele ei: (−2)⋅1⋅7=−14\displaystyle (-2)\cdot 1\cdot 7=-14, 4⋅3⋅2=24\displaystyle 4\cdot 3\cdot 2=24 și 1⋅2⋅1=2\displaystyle 1\cdot 2\cdot 1=2. Acestea se scad din suma anterioară.
    (−14)+24+2=12\displaystyle (-14)+24+2=12
  4. Scădem a doua sumă din prima: 17−12=5\displaystyle 17-12=5. Deci, scris ca în barem, determinantul este egal cu 5, ceea ce trebuia arătat.
    det⁡(A(4))=4+21+(−8)−(−14)−2−24=5\displaystyle \det(A(4))=4+21+(-8)-(-14)-2-24=5
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.b)

5 puncte
Se consideră matricea A(a)=(a1−22132a−121)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix} a & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 2a-1 & 2 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {ax+y−2z=22x+y+3z=1(2a−1)x+2y+z=a\displaystyle \begin{cases} ax+y-2z=2 \\ 2x+y+3z=1 \\ (2a-1)x+2y+z=a \end{cases}, unde a\displaystyle a este număr real.

Determinați numărul real a\displaystyle a pentru care matricea A(a)\displaystyle A(a) nu este inversabilă.
Vezi rezolvarea
  1. O matrice pătratică este inversabilă exact când determinantul ei este nenul. Deci A(a)\displaystyle A(a) nu este inversabilă când det⁡(A(a))=0\displaystyle \det(A(a))=0. Calculăm determinantul dezvoltându-l după prima linie.
    det⁡(A(a))=0\displaystyle \det(A(a))=0
  2. Scriem dezvoltarea după prima linie, cu minorii de ordin 2 corespunzători elementelor a\displaystyle a, 1\displaystyle 1 și −2\displaystyle -2.
    det⁡(A(a))=a∣1321∣−1⋅∣232a−11∣+(−2)∣212a−12∣\displaystyle \det(A(a))=a\begin{vmatrix}1&3\\2&1\end{vmatrix}-1\cdot\begin{vmatrix}2&3\\2a-1&1\end{vmatrix}+(-2)\begin{vmatrix}2&1\\2a-1&2\end{vmatrix}
  3. Calculăm cei trei minori: primul este 1⋅1−3⋅2=−5\displaystyle 1\cdot 1-3\cdot 2=-5, al doilea este 2⋅1−3(2a−1)=5−6a\displaystyle 2\cdot 1-3(2a-1)=5-6a, iar al treilea este 2⋅2−1⋅(2a−1)=5−2a\displaystyle 2\cdot 2-1\cdot(2a-1)=5-2a.
    −5\displaystyle -5,5−6a\displaystyle \quad 5-6a,5−2a\displaystyle \quad 5-2a
  4. Înlocuim minorii în dezvoltare, desfacem parantezele și reducem termenii asemenea. Obținem determinantul 5a−15\displaystyle 5a-15, pentru orice a\displaystyle a real.
    det⁡(A(a))=−5a−(5−6a)−2(5−2a)=−5a−5+6a−10+4a=5a−15\displaystyle \det(A(a))=-5a-(5-6a)-2(5-2a)=-5a-5+6a-10+4a=5a-15
  5. Punem condiția det⁡(A(a))=0\displaystyle \det(A(a))=0, adică 5a−15=0\displaystyle 5a-15=0, deci 5a=15\displaystyle 5a=15. Rezultă a=3\displaystyle a=3.
    5a−15=0⇔a=3\displaystyle 5a-15=0\Leftrightarrow a=3
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.c)

5 puncte
Se consideră matricea A(a)=(a1−22132a−121)\displaystyle A(a)=\begin{pmatrix} a & 1 & -2 \\ 2 & 1 & 3 \\ 2a-1 & 2 & 1 \end{pmatrix} și sistemul de ecuații {ax+y−2z=22x+y+3z=1(2a−1)x+2y+z=a\displaystyle \begin{cases} ax+y-2z=2 \\ 2x+y+3z=1 \\ (2a-1)x+2y+z=a \end{cases}, unde a\displaystyle a este număr real.

Pentru a=3\displaystyle a=3, determinați soluțiile (x0,y0,z0)\displaystyle (x_0,y_0,z_0) ale sistemului de ecuații pentru care z02=x0+y0\displaystyle z_0^2=x_0+y_0.
Vezi rezolvarea
  1. Pentru a=3\displaystyle a=3 sistemul devine: {3x+y−2z=22x+y+3z=15x+2y+z=3\displaystyle \begin{cases} 3x+y-2z=2 \\ 2x+y+3z=1 \\ 5x+2y+z=3 \end{cases}
    {3x+y−2z=22x+y+3z=15x+2y+z=3\displaystyle \begin{cases} 3x+y-2z=2 \\ 2x+y+3z=1 \\ 5x+2y+z=3 \end{cases}
  2. Scădem a doua ecuație din prima, ca să eliminăm y\displaystyle y. Obținem x−5z=1\displaystyle x-5z=1. Notăm z=α\displaystyle z=\alpha, cu α∈R\displaystyle \alpha\in\mathbb{R}, deci x=1+5α\displaystyle x=1+5\alpha.
    x=1+5α\displaystyle x=1+5\alpha,z=α\displaystyle \quad z=\alpha
  3. Din a doua ecuație scoatem y=1−2x−3z\displaystyle y=1-2x-3z. Înlocuim x\displaystyle x și z\displaystyle z: y=1−2(1+5α)−3α\displaystyle y=1-2(1+5\alpha)-3\alpha, deci y=−1−13α\displaystyle y=-1-13\alpha.
    y=−1−13α\displaystyle y=-1-13\alpha
  4. Verificăm a treia ecuație: 5(1+5α)+2(−1−13α)+α=3\displaystyle 5(1+5\alpha)+2(-1-13\alpha)+\alpha=3, adică 3=3\displaystyle 3=3, adevărat pentru orice α\displaystyle \alpha. Sistemul este compatibil simplu nedeterminat, cu soluțiile de mai jos.
    (x0,y0,z0)=(1+5α,−1−13α,α)\displaystyle (x_0,y_0,z_0)=(1+5\alpha,-1-13\alpha,\alpha), α∈R\displaystyle \ \alpha\in\mathbb{R}
  5. Impunem condiția z02=x0+y0\displaystyle z_0^2=x_0+y_0. Avem x0+y0=(1+5α)+(−1−13α)=−8α\displaystyle x_0+y_0=(1+5\alpha)+(-1-13\alpha)=-8\alpha, deci α2=−8α\displaystyle \alpha^2=-8\alpha, adică α2+8α=0\displaystyle \alpha^2+8\alpha=0.
    α2+8α=0\displaystyle \alpha^2+8\alpha=0
  6. Ecuația se scrie α(α+8)=0\displaystyle \alpha(\alpha+8)=0, deci α=0\displaystyle \alpha=0 sau α=−8\displaystyle \alpha=-8. Pentru α=0\displaystyle \alpha=0 obținem (1,−1,0)\displaystyle (1,-1,0). Pentru α=−8\displaystyle \alpha=-8 obținem x0=1−40=−39\displaystyle x_0=1-40=-39, y0=−1+104=103\displaystyle y_0=-1+104=103, z0=−8\displaystyle z_0=-8. Verificare: 64=−39+103\displaystyle 64=-39+103.
    α=−8 sau α=0, deci (x0,y0,z0)=(−39,103,−8) sau (x0,y0,z0)=(1,−1,0)\displaystyle \alpha=-8\text{ sau }\alpha=0\text{, deci }(x_0,y_0,z_0)=(-39,103,-8)\text{ sau }(x_0,y_0,z_0)=(1,-1,0)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.a)

5 puncte
Pe mulțimea G=(1,+∞)\displaystyle G=(1,+\infty) se definește legea de compoziție asociativă x∗y=xlog⁡3y\displaystyle x*y=\sqrt{x^{\log_3 y}}.

Arătați că 4∗3=2\displaystyle 4*3=2.
Vezi rezolvarea
  1. Aplicăm definiția x∗y=xlog⁡3y\displaystyle x*y=\sqrt{x^{\log_3 y}} pentru x=4\displaystyle x=4 și y=3\displaystyle y=3.
    4∗3=4log⁡33\displaystyle 4*3=\sqrt{4^{\log_3 3}}
  2. Deoarece baza este egală cu argumentul, log⁡33=1\displaystyle \log_3 3=1, deci exponentul lui 4 este 1.
    4∗3=4log⁡33=41\displaystyle 4*3=\sqrt{4^{\log_3 3}}=\sqrt{4^{1}}
  3. Avem 41=4\displaystyle 4^{1}=4, iar 4=2\displaystyle \sqrt{4}=2. Deci 4∗3=2\displaystyle 4*3=2, ceea ce trebuia arătat.
    4∗3=4=2\displaystyle 4*3=\sqrt{4}=2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.b)

5 puncte
Pe mulțimea G=(1,+∞)\displaystyle G=(1,+\infty) se definește legea de compoziție asociativă x∗y=xlog⁡3y\displaystyle x*y=\sqrt{x^{\log_3 y}}.

Arătați că e=9\displaystyle e=9 este elementul neutru al legii de compoziție „∗\displaystyle *”.
Vezi rezolvarea
  1. Pentru ca e=9\displaystyle e=9 să fie element neutru, trebuie să verificăm că x∗9=9∗x=x\displaystyle x*9=9*x=x pentru orice x∈G\displaystyle x\in G. Începem cu x∗9\displaystyle x*9, înlocuind y=9\displaystyle y=9 în definiția legii.
    x∗9=xlog⁡39\displaystyle x*9=\sqrt{x^{\log_3 9}}
  2. Calculăm logaritmul: log⁡39=2\displaystyle \log_3 9=2, pentru că 9=32\displaystyle 9=3^{2}. Apoi x2=∣x∣=x\displaystyle \sqrt{x^{2}}=|x|=x, deoarece x>1\displaystyle x>1 este pozitiv.
    x∗9=xlog⁡39=x2=x, pentru orice x∈G\displaystyle x*9=\sqrt{x^{\log_3 9}}=\sqrt{x^2}=x\text{, pentru orice }x\in G
  3. Legea nu este comutativă în general, deci verificăm și cealaltă egalitate. Calculăm 9∗x\displaystyle 9*x, înlocuind x=9\displaystyle x=9 și y=x\displaystyle y=x în definiție.
    9∗x=9log⁡3x\displaystyle 9*x=\sqrt{9^{\log_3 x}}
  4. Scriem 9=32\displaystyle 9=3^{2}, apoi folosim (am)n=amn\displaystyle \left(a^{m}\right)^{n}=a^{mn}, ca să apară 3log⁡3x\displaystyle 3^{\log_3 x}, care este egal cu x\displaystyle x.
    9log⁡3x=32log⁡3x=(3log⁡3x)2=x2=x\displaystyle \sqrt{9^{\log_3 x}}=\sqrt{3^{2\log_3 x}}=\sqrt{\left(3^{\log_3 x}\right)^2}=\sqrt{x^2}=x
  5. Am obținut x∗9=x\displaystyle x*9=x și 9∗x=x\displaystyle 9*x=x pentru orice x∈G\displaystyle x\in G, deci e=9\displaystyle e=9 este elementul neutru al legii „∗\displaystyle *”.
    9∗x=9log⁡3x=32log⁡3x=(3log⁡3x)2=x2=x, pentru orice x∈G, deci e=9 este elementul neutru al \displaystyle 9*x=\sqrt{9^{\log_3 x}}=\sqrt{3^{2\log_3 x}}=\sqrt{\left(3^{\log_3 x}\right)^2}=\sqrt{x^2}=x\text{, pentru orice }x\in G\text{, deci }e=9\text{ este elementul neutru al }legii de compoziție ∗\displaystyle \text{legii de compoziție }*
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.c)

5 puncte
Pe mulțimea G=(1,+∞)\displaystyle G=(1,+\infty) se definește legea de compoziție asociativă x∗y=xlog⁡3y\displaystyle x*y=\sqrt{x^{\log_3 y}}.

Determinați x∈G\displaystyle x\in G, știind că este egal cu simetricul lui în raport cu legea de compoziție „∗\displaystyle *”.
Vezi rezolvarea
  1. Aflăm elementul neutru e\displaystyle e. Din x∗e=x\displaystyle x*e=x obținem xlog⁡3e=x\displaystyle \sqrt{x^{\log_3 e}}=x. Ridicăm la pătrat: xlog⁡3e=x2\displaystyle x^{\log_3 e}=x^{2}, deci log⁡3e=2\displaystyle \log_3 e=2, adică e=9\displaystyle e=9. Verificare: 9log⁡3x=x2\displaystyle 9^{\log_3 x}=x^{2}, deci și 9∗x=x\displaystyle 9*x=x.
    e=9\displaystyle e=9
  2. Un element egal cu simetricul său satisface x∗x=e\displaystyle x*x=e. Deci xlog⁡3x=9\displaystyle \sqrt{x^{\log_3 x}}=9.
    xlog⁡3x=9\displaystyle \sqrt{x^{\log_3 x}}=9
  3. Ridicăm ambii membri la pătrat și obținem xlog⁡3x=81\displaystyle x^{\log_3 x}=81.
    xlog⁡3x=81\displaystyle x^{\log_3 x}=81
  4. Logaritmăm în baza 3\displaystyle 3. Folosim formula log⁡3ab=blog⁡3a\displaystyle \log_3 a^{b}=b\log_3 a, iar 81=34\displaystyle 81=3^{4}, deci log⁡381=4\displaystyle \log_3 81=4. Rezultă log⁡32x=4\displaystyle \log_3^{2} x=4.
    log⁡3xlog⁡3x=log⁡381⇒log⁡32x=4\displaystyle \log_3 x^{\log_3 x}=\log_3 81\Rightarrow \log_3^{2}x=4
  5. Din log⁡32x=4\displaystyle \log_3^{2}x=4 rezultă log⁡3x=2\displaystyle \log_3 x=2 sau log⁡3x=−2\displaystyle \log_3 x=-2. Obținem x=9\displaystyle x=9 sau x=19\displaystyle x=\dfrac{1}{9}.
    log⁡3x=−2 sau log⁡3x=2⇒x=19 sau x=9\displaystyle \log_3 x=-2\text{ sau }\log_3 x=2\Rightarrow x=\frac{1}{9}\text{ sau }x=9
  6. Elementul trebuie să fie în G\displaystyle G, adică x>1\displaystyle x>1. Valoarea 19<1\displaystyle \dfrac{1}{9}<1 nu convine. Valoarea 9∈G\displaystyle 9\in G convine. Răspuns: x=9\displaystyle x=9.
    x=19, care nu convine; x=9, care convine\displaystyle x=\frac{1}{9}\text{, care nu convine; }x=9\text{, care convine}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=(x2−9)(x2−4)+3\displaystyle f(x)=(x^2-9)(x^2-4)+3.

Arătați că f′(x)=2x(2x2−13)\displaystyle f'(x)=2x(2x^2-13), x∈R\displaystyle x\in\mathbb{R}.
Vezi rezolvarea
  1. Funcția este un produs de doi factori, plus constanta 3\displaystyle 3. Derivata constantei este 0\displaystyle 0, deci derivăm produsul cu regula (u⋅v)′=u′⋅v+u⋅v′\displaystyle (u\cdot v)'=u'\cdot v+u\cdot v', unde u=x2−9\displaystyle u=x^2-9 și v=x2−4\displaystyle v=x^2-4.
    f′(x)=(x2−9)′(x2−4)+(x2−9)(x2−4)′+0\displaystyle f'(x)=(x^2-9)'(x^2-4)+(x^2-9)(x^2-4)'+0
  2. Calculăm derivatele factorilor: (x2−9)′=2x\displaystyle (x^2-9)'=2x și (x2−4)′=2x\displaystyle (x^2-4)'=2x. Înlocuim în formula de mai sus.
    f′(x)=2x⋅(x2−4)+(x2−9)⋅2x\displaystyle f'(x)=2x\cdot(x^2-4)+(x^2-9)\cdot 2x
  3. Dăm factor comun pe 2x\displaystyle 2x, deoarece apare în ambii termeni.
    f′(x)=2x(x2−4+x2−9)\displaystyle f'(x)=2x\left(x^2-4+x^2-9\right)
  4. Reducem termenii asemenea din paranteză: x2+x2=2x2\displaystyle x^2+x^2=2x^2 și −4−9=−13\displaystyle -4-9=-13. Obținem egalitatea cerută, pentru orice x\displaystyle x real.
    f′(x)=2x(2x2−13), x∈R\displaystyle f'(x)=2x(2x^2-13)\text{, }x\in\mathbb{R}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=(x2−9)(x2−4)+3\displaystyle f(x)=(x^2-9)(x^2-4)+3.

Arătați că lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=130\displaystyle \lim_{x\to 3}\frac{\sin(x-3)}{f(x)-3}=\frac{1}{30}.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm f(x)−3\displaystyle f(x)-3: termenul +3\displaystyle +3 din definiția funcției se reduce, deci f(x)−3=(x2−9)(x2−4)\displaystyle f(x)-3=(x^2-9)(x^2-4). Limita devine lim⁡x→3sin⁡(x−3)(x2−9)(x2−4)\displaystyle \lim_{x\to 3}\dfrac{\sin(x-3)}{(x^2-9)(x^2-4)}.
    lim⁡x→3sin⁡(x−3)f(x)−3=lim⁡x→3sin⁡(x−3)(x2−9)(x2−4)\displaystyle \lim_{x\to 3}\frac{\sin(x-3)}{f(x)-3}=\lim_{x\to 3}\frac{\sin(x-3)}{(x^2-9)(x^2-4)}
  2. Descompunem diferența de pătrate x2−9=(x−3)(x+3)\displaystyle x^2-9=(x-3)(x+3), apoi separăm factorul sin⁡(x−3)x−3\displaystyle \dfrac{\sin(x-3)}{x-3} de restul fracției.
    lim⁡x→3(sin⁡(x−3)x−3⋅1(x+3)(x2−4))\displaystyle \lim_{x\to 3}\left(\frac{\sin(x-3)}{x-3}\cdot\frac{1}{(x+3)(x^2-4)}\right)
  3. Folosim limita remarcabilă: pentru x→3\displaystyle x\to 3 avem x−3→0\displaystyle x-3\to 0, deci sin⁡(x−3)x−3→1\displaystyle \dfrac{\sin(x-3)}{x-3}\to 1. Cealaltă fracție este continuă în 3\displaystyle 3, deoarece (3+3)(32−4)≠0\displaystyle (3+3)(3^2-4)\neq 0, așa că înlocuim x\displaystyle x cu 3\displaystyle 3.
    1⋅1(3+3)(32−4)\displaystyle 1\cdot\frac{1}{(3+3)(3^2-4)}
  4. Calculăm numitorul: 3+3=6\displaystyle 3+3=6 și 32−4=5\displaystyle 3^2-4=5, deci produsul este 6⋅5=30\displaystyle 6\cdot 5=30. Limita este 130\displaystyle \dfrac{1}{30}, ceea ce trebuia arătat.
    1⋅16⋅5=130\displaystyle 1\cdot\frac{1}{6\cdot 5}=\frac{1}{30}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=(x2−9)(x2−4)+3\displaystyle f(x)=(x^2-9)(x^2-4)+3.

Determinați valorile reale ale lui m\displaystyle m pentru care ecuația f(x)=m\displaystyle f(x)=m are exact patru soluții reale.
Vezi rezolvarea
  1. Dezvoltăm funcția: (x2−9)(x2−4)=x4−13x2+36\displaystyle (x^2-9)(x^2-4)=x^4-13x^2+36, deci f(x)=x4−13x2+39\displaystyle f(x)=x^4-13x^2+39.
    f(x)=x4−13x2+39\displaystyle f(x)=x^4-13x^2+39
  2. Calculăm derivata și o descompunem în factori: f′(x)=4x3−26x=2x(2x2−13)\displaystyle f'(x)=4x^3-26x=2x(2x^2-13).
    f′(x)=4x3−26x=2x(2x2−13)\displaystyle f'(x)=4x^3-26x=2x\left(2x^2-13\right)
  3. Rezolvăm f′(x)=0\displaystyle f'(x)=0: x=0\displaystyle x=0 sau x2=132\displaystyle x^2=\dfrac{13}{2}, deci avem trei puncte critice.
    x=−132\displaystyle x=-\sqrt{\frac{13}{2}}, x=0 sau x=132\displaystyle \ x=0\text{ sau }x=\sqrt{\frac{13}{2}}
  4. Studiem semnul derivatei f′(x)=2x(2x2−13)\displaystyle f'(x)=2x(2x^2-13). Rezultă că f\displaystyle f descrește pe (−∞,−132)\displaystyle \left(-\infty,-\sqrt{\frac{13}{2}}\right) și pe (0,132)\displaystyle \left(0,\sqrt{\frac{13}{2}}\right), și crește pe (−132,0)\displaystyle \left(-\sqrt{\frac{13}{2}},0\right) și pe (132,+∞)\displaystyle \left(\sqrt{\frac{13}{2}},+\infty\right).
    f′(x)<0 pe (−∞,−132)∪(0,132); f′(x)>0 pe (−132,0)∪(132,+∞)\displaystyle f'(x)<0\text{ pe }\left(-\infty,-\sqrt{\tfrac{13}{2}}\right)\cup\left(0,\sqrt{\tfrac{13}{2}}\right);\ f'(x)>0\text{ pe }\left(-\sqrt{\tfrac{13}{2}},0\right)\cup\left(\sqrt{\tfrac{13}{2}},+\infty\right)
  5. Calculăm limitele la infinit: termenul dominant x4\displaystyle x^4 dă lim⁡x→±∞f(x)=+∞\displaystyle \lim_{x\to\pm\infty}f(x)=+\infty.
    lim⁡x→−∞f(x)=lim⁡x→+∞f(x)=+∞\displaystyle \lim_{x\to-\infty}f(x)=\lim_{x\to+\infty}f(x)=+\infty
  6. Calculăm valorile în punctele critice. Pentru x2=132\displaystyle x^2=\dfrac{13}{2} avem x4=1694\displaystyle x^4=\dfrac{169}{4}, deci f(x)=1694−1692+39=−134\displaystyle f(x)=\dfrac{169}{4}-\dfrac{169}{2}+39=-\dfrac{13}{4}. În zero, f(0)=39\displaystyle f(0)=39.
    f(−132)=f(132)=−134\displaystyle f\left(-\sqrt{\frac{13}{2}}\right)=f\left(\sqrt{\frac{13}{2}}\right)=-\frac{13}{4}, f(0)=39\displaystyle \ f(0)=39
  7. Numărăm intersecțiile graficului cu dreapta y=m\displaystyle y=m. Minimele globale sunt −134\displaystyle -\dfrac{13}{4}, iar maximul local în 0\displaystyle 0 este 39\displaystyle 39. Pentru m<−134\displaystyle m<-\dfrac{13}{4} nu există soluții, pentru m=−134\displaystyle m=-\dfrac{13}{4} sunt două, pentru m∈(−134,39)\displaystyle m\in\left(-\dfrac{13}{4},39\right) sunt patru, pentru m=39\displaystyle m=39 sunt trei, iar pentru m>39\displaystyle m>39 sunt două. Deci ecuația are exact patru soluții reale exact când m∈(−134,39)\displaystyle m\in\left(-\dfrac{13}{4},39\right).
    m∈(−134,39)\displaystyle m\in\left(-\frac{13}{4},39\right)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=2xarctg⁡x\displaystyle f(x)=2x\operatorname{arctg}x.

Arătați că ∫12f(x)arctg⁡xdx=3\displaystyle \int_1^2\frac{f(x)}{\operatorname{arctg}x}dx=3.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim f(x)=2xarctg⁡x\displaystyle f(x)=2x\operatorname{arctg}x în integrala dată.
    ∫122xarctg⁡xarctg⁡x dx\displaystyle \int_1^2\frac{2x\operatorname{arctg}x}{\operatorname{arctg}x}\,dx
  2. Pe intervalul [1,2]\displaystyle [1,2] avem arctg⁡x>0\displaystyle \operatorname{arctg}x>0, deci putem simplifica fracția prin arctg⁡x\displaystyle \operatorname{arctg}x.
    ∫12f(x)arctg⁡x dx=∫122x dx\displaystyle \int_1^2\frac{f(x)}{\operatorname{arctg}x}\,dx=\int_1^2 2x\,dx
  3. O primitivă a lui 2x\displaystyle 2x este x2\displaystyle x^{2}, deci aplicăm formula Leibniz-Newton.
    ∫122x dx=x2∣12=22−12\displaystyle \int_1^2 2x\,dx=x^{2}\Big|_1^2=2^{2}-1^{2}
  4. Efectuăm calculul: 4−1=3\displaystyle 4-1=3, deci integrala este egală cu 3\displaystyle 3.
    4−1=3\displaystyle 4-1=3
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=2xarctg⁡x\displaystyle f(x)=2x\operatorname{arctg}x.

Determinați numărul real nenul a\displaystyle a pentru care ∫03f(x)dx=πa−3\displaystyle \int_0^{\sqrt{3}}f(x)dx=\frac{\pi}{a}-\sqrt{3}.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem integrala cerută, înlocuind f(x)\displaystyle f(x) cu 2xarctg⁡x\displaystyle 2x\operatorname{arctg}x.
    ∫03f(x) dx=∫032xarctg⁡x dx\displaystyle \int_0^{\sqrt{3}}f(x)\,dx=\int_0^{\sqrt{3}}2x\operatorname{arctg}x\,dx
  2. Observăm că 2x\displaystyle 2x este derivata lui x2+1\displaystyle x^{2}+1. Alegem această primitivă (cu +1\displaystyle +1, nu doar x2\displaystyle x^{2}) pentru ca la integrare prin părți să se simplifice factorul x2+1\displaystyle x^{2}+1 cu numitorul derivatei lui arctg⁡x\displaystyle \operatorname{arctg}x.
    2x=(x2+1)′⇒∫03(x2+1)′arctg⁡x dx\displaystyle 2x=(x^{2}+1)'\quad\Rightarrow\quad \int_0^{\sqrt{3}}(x^{2}+1)'\operatorname{arctg}x\,dx
  3. Aplicăm formula de integrare prin părți, cu u=arctg⁡x\displaystyle u=\operatorname{arctg}x și v=x2+1\displaystyle v=x^{2}+1. Derivata lui arctg⁡x\displaystyle \operatorname{arctg}x este 1x2+1\displaystyle \dfrac{1}{x^{2}+1}.
    (x2+1)arctg⁡x∣03−∫03(x2+1)⋅1x2+1 dx\displaystyle (x^{2}+1)\operatorname{arctg}x\Big|_0^{\sqrt{3}}-\int_0^{\sqrt{3}}(x^{2}+1)\cdot\frac{1}{x^{2}+1}\,dx
  4. Simplificăm factorul x2+1\displaystyle x^{2}+1 din integrală, deci rămâne integrala lui 1\displaystyle 1, adică x\displaystyle x. Calculăm primul termen: în 3\displaystyle \sqrt{3} avem 3+1=4\displaystyle 3+1=4, iar arctg⁡3=π3\displaystyle \operatorname{arctg}\sqrt{3}=\dfrac{\pi}{3}; în 0\displaystyle 0 termenul este 0\displaystyle 0.
    4⋅π3−x∣03\displaystyle 4\cdot\frac{\pi}{3}-x\Big|_0^{\sqrt{3}}
  5. Calculăm x\displaystyle x între limitele 0\displaystyle 0 și 3\displaystyle \sqrt{3}, deci obținem 3−0=3\displaystyle \sqrt{3}-0=\sqrt{3}.
    ∫03f(x) dx=4π3−3\displaystyle \int_0^{\sqrt{3}}f(x)\,dx=\frac{4\pi}{3}-\sqrt{3}
  6. Egalăm cu valoarea dată, πa−3\displaystyle \dfrac{\pi}{a}-\sqrt{3}. Termenii cu 3\displaystyle \sqrt{3} coincid, deci πa=4π3\displaystyle \dfrac{\pi}{a}=\dfrac{4\pi}{3}, de unde a=34\displaystyle a=\dfrac{3}{4}.
    πa=4π3 ⇒ a=34\displaystyle \frac{\pi}{a}=\frac{4\pi}{3}\ \Rightarrow\ a=\frac{3}{4}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=2xarctg⁡x\displaystyle f(x)=2x\operatorname{arctg}x.

Demonstrați că ∫−11xf(x)dx=0\displaystyle \int_{-1}^{1}x f(x)dx=0.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim f(x)=2xarctg⁡x\displaystyle f(x)=2x\operatorname{arctg}x în xf(x)\displaystyle x f(x) și notăm integrala cu I\displaystyle I. Obținem xf(x)=2x2arctg⁡x\displaystyle x f(x)=2x^{2}\operatorname{arctg}x.
    I=∫−11xf(x) dx=2∫−11x2arctg⁡x dx\displaystyle I=\int_{-1}^{1}x f(x)\,dx=2\int_{-1}^{1}x^{2}\operatorname{arctg}x\,dx
  2. Facem schimbarea de variabilă x=−t\displaystyle x=-t, deci dx=−dt\displaystyle dx=-dt. Pentru x=−1\displaystyle x=-1 avem t=1\displaystyle t=1, iar pentru x=1\displaystyle x=1 avem t=−1\displaystyle t=-1.
    I=2∫1−1(−t)2arctg⁡(−t) (−1) dt\displaystyle I=2\int_{1}^{-1}(-t)^{2}\operatorname{arctg}(-t)\,(-1)\,dt
  3. Folosim (−t)2=t2\displaystyle (-t)^{2}=t^{2} și faptul că arctg⁡\displaystyle \operatorname{arctg} este impară: arctg⁡(−t)=−arctg⁡t\displaystyle \operatorname{arctg}(-t)=-\operatorname{arctg}t. Cele două minusuri (din arctg și din dx=−dt\displaystyle dx=-dt) se reduc, iar inversarea limitelor de integrare schimbă semnul integralei. Rezultă I=−I\displaystyle I=-I.
    I=−2∫−11t2arctg⁡t dt=−∫−11xf(x) dx=−I\displaystyle I=-2\int_{-1}^{1}t^{2}\operatorname{arctg}t\,dt=-\int_{-1}^{1}x f(x)\,dx=-I
  4. Din I=−I\displaystyle I=-I obținem 2I=0\displaystyle 2I=0, deci I=0\displaystyle I=0.
    2∫−11xf(x) dx=0, deci ∫−11xf(x) dx=0\displaystyle 2\int_{-1}^{1}x f(x)\,dx=0\text{, deci }\int_{-1}^{1}x f(x)\,dx=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

În aplicație îți corectăm rezolvarea scrisă de mână pe barem

Creează cont gratuit

Folosim doar cookie-uri strict necesare (sesiune, limbă, banner, dispozitivul de pe care te-ai autentificat și cele temporare pentru autentificarea cu Google) — niciun cookie de publicitate sau de urmărire de la terți. Detalii în Politica de confidențialitate.