Bac matematică M4 pedagogic 2021, model, test de evaluare 7: subiecte rezolvate pas cu pas

Rezolvările sunt generate cu AI și verificate. Nu reprezintă baremul oficial.

Subiectul I.1

5 puncte
Arătați că media geometrică a numerelor a=1+12\displaystyle a=1+\frac{1}{2} și b=616\displaystyle b=6\sqrt{16} este egală cu 6\displaystyle 6.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm numărul a\displaystyle a: aducem la același numitor 1+12=22+12\displaystyle 1+\dfrac{1}{2}=\dfrac{2}{2}+\dfrac{1}{2} și obținem 32\displaystyle \dfrac{3}{2}.
    a=32\displaystyle a=\dfrac{3}{2}
  2. Calculăm numărul b\displaystyle b: 16=4\displaystyle \sqrt{16}=4, deci b=6⋅4=24\displaystyle b=6\cdot 4=24.
    b=6⋅4=24\displaystyle b=6\cdot 4=24
  3. Scriem formula mediei geometrice a două numere pozitive: mg=a⋅b\displaystyle m_g=\sqrt{a\cdot b}. Înlocuim a=32\displaystyle a=\dfrac{3}{2} și b=24\displaystyle b=24.
    mg=32⋅24\displaystyle m_g=\sqrt{\dfrac{3}{2}\cdot 24}
  4. Calculăm produsul: 32⋅24=3⋅12=36\displaystyle \dfrac{3}{2}\cdot 24=3\cdot 12=36. Apoi 36=6\displaystyle \sqrt{36}=6, deci media geometrică este egală cu 6\displaystyle 6.
    mg=32⋅24=36=6\displaystyle m_g=\sqrt{\dfrac{3}{2}\cdot 24}=\sqrt{36}=6
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.2

5 puncte
Se consideră funcția f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=x2+2x+3\displaystyle f(x)=x^2+2x+3. Determinați numărul real a\displaystyle a, a≠−2\displaystyle a\neq -2, pentru care f(a)=f(−2)\displaystyle f(a)=f(-2).
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim x\displaystyle x cu a\displaystyle a în f(x)=x2+2x+3\displaystyle f(x)=x^2+2x+3 și obținem f(a)=a2+2a+3\displaystyle f(a)=a^2+2a+3.
    f(a)=a2+2a+3\displaystyle f(a)=a^2+2a+3
  2. Înlocuim x\displaystyle x cu −2\displaystyle -2: f(−2)=(−2)2+2⋅(−2)+3=4−4+3\displaystyle f(-2)=(-2)^2+2\cdot(-2)+3=4-4+3, deci f(−2)=3\displaystyle f(-2)=3.
    f(−2)=4−4+3=3\displaystyle f(-2)=4-4+3=3
  3. Condiția f(a)=f(−2)\displaystyle f(a)=f(-2) devine a2+2a+3=3\displaystyle a^2+2a+3=3.
    a2+2a+3=3\displaystyle a^2+2a+3=3
  4. Scădem 3\displaystyle 3 din ambii membri: a2+2a=0\displaystyle a^2+2a=0.
    a2+2a=0\displaystyle a^2+2a=0
  5. Dăm factor comun: a(a+2)=0\displaystyle a(a+2)=0, deci a=0\displaystyle a=0 sau a=−2\displaystyle a=-2.
    a(a+2)=0⇒a=0 sau a=−2\displaystyle a(a+2)=0\Rightarrow a=0\text{ sau }a=-2
  6. Cum a≠−2\displaystyle a\neq -2, eliminăm soluția a=−2\displaystyle a=-2 și rămâne a=0\displaystyle a=0.
    a=0\displaystyle a=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.3

5 puncte
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația log⁡5(3x−15)=log⁡52+log⁡53\displaystyle \log_5(3x-15)=\log_5 2+\log_5 3.
Vezi rezolvarea
  1. Punem condiția de existență a logaritmului din membrul stâng: argumentul trebuie să fie strict pozitiv, adică 3x−15>0\displaystyle 3x-15>0, deci x>5\displaystyle x>5.
    x∈(5,+∞)\displaystyle x\in(5,+\infty)
  2. Transformăm suma logaritmilor din membrul drept într-un singur logaritm, folosind formula log⁡5a+log⁡5b=log⁡5(a⋅b)\displaystyle \log_5 a+\log_5 b=\log_5(a\cdot b): log⁡52+log⁡53=log⁡5(2⋅3)=log⁡56\displaystyle \log_5 2+\log_5 3=\log_5(2\cdot 3)=\log_5 6.
    log⁡52+log⁡53=log⁡56\displaystyle \log_5 2+\log_5 3=\log_5 6
  3. Ecuația devine log⁡5(3x−15)=log⁡56\displaystyle \log_5(3x-15)=\log_5 6. Funcția logaritmică este injectivă, deci egalăm argumentele: 3x−15=6\displaystyle 3x-15=6.
    log⁡5(3x−15)=log⁡56⇒3x−15=6\displaystyle \log_5(3x-15)=\log_5 6\Rightarrow 3x-15=6
  4. Rezolvăm ecuația de gradul întâi: 3x=6+15=21\displaystyle 3x=6+15=21, deci x=7\displaystyle x=7.
    x=7\displaystyle x=7
  5. Verificăm condiția de existență: 7>5\displaystyle 7>5, deci soluția convine. Într-adevăr, 3⋅7−15=6>0\displaystyle 3\cdot 7-15=6>0.
    x=7, care convine\displaystyle x=7\text{, care convine}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.4

5 puncte
Determinați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea numerelor naturale de trei cifre, care au toate cifrele egale, acesta să fie multiplu de 9\displaystyle 9.
Vezi rezolvarea
  1. Numerele de trei cifre cu toate cifrele egale au forma aaa‾\displaystyle \overline{aaa}, unde cifra a\displaystyle a poate fi oricare dintre 1,2,…,9\displaystyle 1, 2, \ldots, 9 (a\displaystyle a nu poate fi 0\displaystyle 0, altfel numărul nu ar avea trei cifre). Sunt deci 9\displaystyle 9 numere: 111,222,…,999\displaystyle 111, 222, \ldots, 999. Acesta este numărul cazurilor posibile.
    9 cazuri posibile\displaystyle 9\text{ cazuri posibile}
  2. Un număr este multiplu de 9\displaystyle 9 dacă suma cifrelor sale se împarte la 9\displaystyle 9. Pentru numărul aaa‾\displaystyle \overline{aaa}, suma cifrelor este 3a\displaystyle 3a. Trebuie ca 3a\displaystyle 3a să fie multiplu de 9\displaystyle 9, adică a\displaystyle a să fie multiplu de 3\displaystyle 3.
    3a ⋮ 9⇒a ⋮ 3\displaystyle 3a\ \vdots\ 9 \Rightarrow a\ \vdots\ 3
  3. Cifrele nenule multiple de 3\displaystyle 3 sunt 3\displaystyle 3, 6\displaystyle 6 și 9\displaystyle 9. Obținem numerele 333\displaystyle 333, 666\displaystyle 666 și 999\displaystyle 999, deci sunt 3\displaystyle 3 cazuri favorabile.
    333\displaystyle 333, 666\displaystyle \ 666, 999, deci sunt 3 cazuri favorabile\displaystyle \ 999\text{, deci sunt }3\text{ cazuri favorabile}
  4. Aplicăm definiția clasică a probabilității: raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile. Obținem 39=13\displaystyle \dfrac{3}{9}=\dfrac{1}{3}.
    p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=39=13\displaystyle p=\frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}=\frac{3}{9}=\frac{1}{3}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.5

5 puncte
În reperul cartezian xOy\displaystyle xOy se consideră punctele A(−2,2a)\displaystyle A(-2,2a) și B(5,5a)\displaystyle B(5,5a), unde a\displaystyle a este număr real. Determinați numărul real a\displaystyle a, știind că lungimea segmentului AB\displaystyle AB este egală cu 7\displaystyle 7.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem formula distanței dintre punctele A(xA,yA)\displaystyle A(x_A,y_A) și B(xB,yB)\displaystyle B(x_B,y_B): AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2\displaystyle AB=\sqrt{(x_B-x_A)^{2}+(y_B-y_A)^{2}}.
    AB=(xB−xA)2+(yB−yA)2\displaystyle AB=\sqrt{(x_B-x_A)^{2}+(y_B-y_A)^{2}}
  2. Înlocuim coordonatele punctelor A(−2,2a)\displaystyle A(-2,2a) și B(5,5a)\displaystyle B(5,5a). Diferența absciselor este 5−(−2)=7\displaystyle 5-(-2)=7, iar diferența ordonatelor este 5a−2a=3a\displaystyle 5a-2a=3a.
    AB=72+(3a)2\displaystyle AB=\sqrt{7^{2}+(3a)^{2}}
  3. Calculăm pătratele: 72=49\displaystyle 7^{2}=49, iar (3a)2=9a2\displaystyle (3a)^{2}=9a^{2}. Obținem lungimea segmentului AB\displaystyle AB în funcție de a\displaystyle a, pentru orice a\displaystyle a real.
    AB=49+9a2, unde a este numa˘r real\displaystyle AB=\sqrt{49+9a^{2}}\text{, unde }a\text{ este număr real}
  4. Punem condiția AB=7\displaystyle AB=7.
    49+9a2=7\displaystyle \sqrt{49+9a^{2}}=7
  5. Ridicăm ecuația la pătrat (ambii membri sunt pozitivi): 49+9a2=49\displaystyle 49+9a^{2}=49. Rezultă 9a2=0\displaystyle 9a^{2}=0, deci a=0\displaystyle a=0.
    49+9a2=7, de unde obținem a=0\displaystyle \sqrt{49+9a^{2}}=7\text{, de unde obținem }a=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.6

5 puncte
Arătați că 2sin⁡2135∘−sin⁡30∘−cos⁡60∘=0\displaystyle 2\sin^2 135^\circ-\sin 30^\circ-\cos 60^\circ=0.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm sin⁡135∘\displaystyle \sin 135^\circ. Folosim formula sin⁡(180∘−x)=sin⁡x\displaystyle \sin(180^\circ-x)=\sin x, deci sin⁡135∘=sin⁡(180∘−45∘)=sin⁡45∘\displaystyle \sin 135^\circ=\sin(180^\circ-45^\circ)=\sin 45^\circ, care este 22\displaystyle \dfrac{\sqrt{2}}{2}.
    sin⁡135∘=sin⁡45∘=22\displaystyle \sin 135^\circ=\sin 45^\circ=\frac{\sqrt{2}}{2}
  2. Folosim valorile cunoscute pentru unghiurile de 30∘\displaystyle 30^\circ și 60∘\displaystyle 60^\circ: sin⁡30∘=12\displaystyle \sin 30^\circ=\dfrac{1}{2} și cos⁡60∘=12\displaystyle \cos 60^\circ=\dfrac{1}{2}.
    sin⁡135∘=22\displaystyle \sin 135^\circ=\frac{\sqrt{2}}{2}, sin⁡30∘=12\displaystyle \ \sin 30^\circ=\frac{1}{2}, cos⁡60∘=12\displaystyle \ \cos 60^\circ=\frac{1}{2}
  3. Înlocuim aceste valori în expresia dată.
    2sin⁡2135∘−sin⁡30∘−cos⁡60∘=2⋅(22)2−12−12\displaystyle 2\sin^2 135^\circ-\sin 30^\circ-\cos 60^\circ=2\cdot\left(\frac{\sqrt{2}}{2}\right)^2-\frac{1}{2}-\frac{1}{2}
  4. Ridicăm la pătrat: (22)2=24\displaystyle \left(\dfrac{\sqrt{2}}{2}\right)^2=\dfrac{2}{4}. Apoi înmulțim cu 2\displaystyle 2 și adunăm cele două fracții 12+12=1\displaystyle \dfrac{1}{2}+\dfrac{1}{2}=1.
    2⋅24−1=1−1\displaystyle 2\cdot\frac{2}{4}-1=1-1
  5. Obținem 1−1=0\displaystyle 1-1=0, deci egalitatea este demonstrată.
    2sin⁡2135∘−sin⁡30∘−cos⁡60∘=0\displaystyle 2\sin^2 135^\circ-\sin 30^\circ-\cos 60^\circ=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.1)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y.

Arătați că 5∗2021=−2020\displaystyle 5*2021=-2020.
Vezi rezolvarea
  1. Legea de compoziție este x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y, pentru orice numere reale x\displaystyle x și y\displaystyle y.
    x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y
  2. Înlocuim x=5\displaystyle x=5 și y=2021\displaystyle y=2021 în definiția legii.
    5∗2021=6−5−2021\displaystyle 5*2021=6-5-2021
  3. Calculăm mai întâi 6−5=1\displaystyle 6-5=1, apoi scădem 2021\displaystyle 2021 și obținem 1−2021=−2020\displaystyle 1-2021=-2020, adică exact valoarea cerută.
    5∗2021=1−2021=−2020\displaystyle 5*2021=1-2021=-2020
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.2)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y.

Arătați că (1∗x)∗1=x\displaystyle (1*x)*1=x, pentru orice număr real x\displaystyle x.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm mai întâi 1∗x\displaystyle 1*x, aplicând definiția x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y cu x\displaystyle x înlocuit prin 1\displaystyle 1 și y\displaystyle y prin x\displaystyle x.
    1∗x=6−1−x=5−x\displaystyle 1*x=6-1-x=5-x
  2. Înlocuim rezultatul în expresia dată: (1∗x)∗1\displaystyle (1*x)*1 devine (5−x)∗1\displaystyle (5-x)*1.
    (1∗x)∗1=(5−x)∗1\displaystyle (1*x)*1=(5-x)*1
  3. Aplicăm din nou definiția legii, cu primul element 5−x\displaystyle 5-x și al doilea element 1\displaystyle 1.
    (5−x)∗1=6−(5−x)−1\displaystyle (5-x)*1=6-(5-x)-1
  4. Desfacem parantezele, schimbând semnul termenilor din paranteză, și reducem termenii. Obținem x\displaystyle x, pentru orice număr real x\displaystyle x.
    6−5+x−1=x, pentru orice numa˘r real x\displaystyle 6-5+x-1=x\text{, pentru orice număr real }x
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.3)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y.

Determinați numărul real x\displaystyle x pentru care (x+1)∗(4x)=15\displaystyle (x+1)*(4x)=15.
Vezi rezolvarea
  1. Aplicăm definiția legii x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y, cu primul termen x+1\displaystyle x+1 și al doilea termen 4x\displaystyle 4x.
    (x+1)∗(4x)=6−(x+1)−4x\displaystyle (x+1)*(4x)=6-(x+1)-4x
  2. Desfacem parantezele și reducem termenii asemenea: 6−x−1−4x=5−5x\displaystyle 6-x-1-4x=5-5x.
    (x+1)∗(4x)=5−5x\displaystyle (x+1)*(4x)=5-5x
  3. Punem condiția din enunț: 5−5x=15\displaystyle 5-5x=15.
    5−5x=15\displaystyle 5-5x=15
  4. Scădem 5\displaystyle 5 din ambii membri: −5x=10\displaystyle -5x=10. Apoi împărțim la −5\displaystyle -5 și obținem x=−2\displaystyle x=-2.
    x=−2\displaystyle x=-2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.4)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y.

Arătați că (x∗y)∗(z∗t)=x+y+z+t−6\displaystyle (x*y)*(z*t)=x+y+z+t-6, pentru orice numere reale x\displaystyle x, y\displaystyle y, z\displaystyle z și t\displaystyle t.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm separat x∗y\displaystyle x*y și z∗t\displaystyle z*t folosind definiția legii a∗b=6−a−b\displaystyle a*b=6-a-b.
    x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y,z∗t=6−z−t\displaystyle \quad z*t=6-z-t
  2. Aplicăm definiția legii pentru numerele a=x∗y\displaystyle a=x*y și b=z∗t\displaystyle b=z*t: (x∗y)∗(z∗t)=6−(x∗y)−(z∗t)\displaystyle (x*y)*(z*t)=6-(x*y)-(z*t). Apoi înlocuim cele două rezultate de la pasul anterior.
    (x∗y)∗(z∗t)=6−(6−x−y)−(6−z−t)\displaystyle (x*y)*(z*t)=6-(6-x-y)-(6-z-t)
  3. Desfacem parantezele: semnul minus din fața parantezelor schimbă semnul fiecărui termen din interior.
    6−6+x+y−6+z+t\displaystyle 6-6+x+y-6+z+t
  4. Reducem termenii: 6−6=0\displaystyle 6-6=0, rămâne −6\displaystyle -6. Obținem egalitatea cerută, valabilă pentru orice numere reale x\displaystyle x, y\displaystyle y, z\displaystyle z și t\displaystyle t.
    (x∗y)∗(z∗t)=x+y+z+t−6, pentru orice numere \displaystyle (x*y)*(z*t)=x+y+z+t-6\text{, pentru orice numere }reale x\displaystyle \text{reale }x, y\displaystyle \ y, z și t\displaystyle \ z\text{ și }t
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.5)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y.

Determinați valorile reale ale lui x\displaystyle x pentru care x2∗(−x)≥0\displaystyle x^2*(-x)\geq 0.
Vezi rezolvarea
  1. Aplicăm legea x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y pentru x2\displaystyle x^{2} și −x\displaystyle -x: înlocuim primul element cu x2\displaystyle x^{2} și al doilea cu −x\displaystyle -x.
    x2∗(−x)=6−x2−(−x)\displaystyle x^{2}*(-x)=6-x^{2}-(-x)
  2. Eliminăm parantezele: −(−x)=+x\displaystyle -(-x)=+x. Obținem expresia, valabilă pentru orice x\displaystyle x real.
    x2∗(−x)=6−x2+x\displaystyle x^{2}*(-x)=6-x^{2}+x
  3. Scriem inegalitatea x2∗(−x)≥0\displaystyle x^{2}*(-x)\geq 0 cu expresia găsită și ordonăm termenii după puterile lui x\displaystyle x.
    −x2+x+6≥0\displaystyle -x^{2}+x+6\geq 0
  4. Înmulțim cu −1\displaystyle -1 pentru a avea coeficientul dominant pozitiv; sensul inegalității se schimbă.
    x2−x−6≤0\displaystyle x^{2}-x-6\leq 0
  5. Rezolvăm ecuația x2−x−6=0\displaystyle x^{2}-x-6=0. Discriminantul este Δ=1+24=25\displaystyle \Delta=1+24=25, iar rădăcinile sunt x=1±52\displaystyle x=\dfrac{1\pm 5}{2}.
    x1=−2\displaystyle x_{1}=-2,x2=3\displaystyle \quad x_{2}=3
  6. Parabola are ramurile în sus, deci x2−x−6≤0\displaystyle x^{2}-x-6\leq 0 între rădăcini, inclusiv rădăcinile. Astfel x\displaystyle x aparține intervalului închis de la −2\displaystyle -2 la 3\displaystyle 3.
    x∈[−2,3]\displaystyle x\in[-2,3]
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.6)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție x∗y=6−x−y\displaystyle x*y=6-x-y.

Determinați numărul natural n\displaystyle n pentru care (2n2∗2n2)∗(2n2∗2n2)=2\displaystyle \left(2^{n^2}*2^{n^2}\right)*\left(2^{n^2}*2^{n^2}\right)=2.
Vezi rezolvarea
  1. Notăm a=2n2\displaystyle a=2^{n^{2}}. Atunci expresia devine (a∗a)∗(a∗a)\displaystyle (a*a)*(a*a). Calculăm a∗a=6−a−a\displaystyle a*a=6-a-a.
    a∗a=6−2a\displaystyle a*a=6-2a
  2. Aplicăm legea pentru cele două paranteze, fiecare egală cu 6−2a\displaystyle 6-2a: (6−2a)∗(6−2a)=6−(6−2a)−(6−2a)\displaystyle (6-2a)*(6-2a)=6-(6-2a)-(6-2a).
    6−(6−2a)−(6−2a)=6−6+2a−6+2a=4a−6\displaystyle 6-(6-2a)-(6-2a)=6-6+2a-6+2a=4a-6
  3. Revenind la a=2n2\displaystyle a=2^{n^{2}}, obținem formula pentru orice număr natural n\displaystyle n.
    (2n2∗2n2)∗(2n2∗2n2)=4⋅2n2−6\displaystyle \left(2^{n^2}*2^{n^2}\right)*\left(2^{n^2}*2^{n^2}\right)=4\cdot 2^{n^2}-6
  4. Egalăm cu 2\displaystyle 2: 4⋅2n2−6=2\displaystyle 4\cdot 2^{n^2}-6=2, deci 4⋅2n2=8\displaystyle 4\cdot 2^{n^2}=8.
    4⋅2n2=8\displaystyle 4\cdot 2^{n^2}=8
  5. Împărțim la 4\displaystyle 4 și obținem 2n2=2\displaystyle 2^{n^2}=2, deci n2=1\displaystyle n^2=1. Cum n\displaystyle n este număr natural, valoarea −1\displaystyle -1 nu convine.
    4⋅2n2=8⇔2n2=2⇔n2=1 și, cum n este numa˘r natural, \displaystyle 4\cdot 2^{n^2}=8\Leftrightarrow 2^{n^2}=2\Leftrightarrow n^2=1\text{ și, cum }n\text{ este număr natural, }obținem n=1\displaystyle \text{obținem }n=1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.1)

5 puncte
Se consideră matricea A(x,y)=(x1−1x+y)\displaystyle A(x,y)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ -1 & x+y \end{pmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Arătați că det⁡(A(−1,3))=−1\displaystyle \det(A(-1,3))=-1.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim x=−1\displaystyle x=-1 și y=3\displaystyle y=3 în matricea A(x,y)\displaystyle A(x,y). Elementul de pe poziția (2,2)\displaystyle (2,2) este x+y=−1+3=2\displaystyle x+y=-1+3=2.
    A(−1,3)=(−11−12)\displaystyle A(-1,3)=\begin{pmatrix} -1 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}
  2. Scriem determinantul matricei obținute și aplicăm formula determinantului de ordin 2: produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul elementelor de pe diagonala secundară, adică ∣abcd∣=ad−bc\displaystyle \begin{vmatrix} a & b \\ c & d \end{vmatrix}=ad-bc.
    det⁡(A(−1,3))=∣−11−12∣=−1⋅2−1⋅(−1)\displaystyle \det(A(-1,3))=\begin{vmatrix} -1 & 1 \\ -1 & 2 \end{vmatrix}=-1\cdot 2-1\cdot(-1)
  3. Calculăm produsele: −1⋅2=−2\displaystyle -1\cdot 2=-2, iar 1⋅(−1)=−1\displaystyle 1\cdot(-1)=-1, deci scăderea lui −1\displaystyle -1 devine adunarea lui 1\displaystyle 1. Rezultatul este −1\displaystyle -1, ceea ce trebuia demonstrat.
    −2+1=−1\displaystyle -2+1=-1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.2)

5 puncte
Se consideră matricea A(x,y)=(x1−1x+y)\displaystyle A(x,y)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ -1 & x+y \end{pmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Arătați că 2A(1,1)−A(2,2)=A(0,0)\displaystyle 2A(1,1)-A(2,2)=A(0,0).
Vezi rezolvarea
  1. Scriem matricea A(1,1)\displaystyle A(1,1): înlocuim x=1\displaystyle x=1 și y=1\displaystyle y=1, deci x+y=2\displaystyle x+y=2.
    A(1,1)=(11−12)\displaystyle A(1,1)=\begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}
  2. Scriem matricea A(2,2)\displaystyle A(2,2): înlocuim x=2\displaystyle x=2 și y=2\displaystyle y=2, deci x+y=4\displaystyle x+y=4.
    A(2,2)=(21−14)\displaystyle A(2,2)=\begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & 4 \end{pmatrix}
  3. Înmulțim matricea A(1,1)\displaystyle A(1,1) cu 2\displaystyle 2, element cu element, și scriem diferența cu A(2,2)\displaystyle A(2,2).
    2A(1,1)−A(2,2)=(22−24)−(21−14)\displaystyle 2A(1,1)-A(2,2)=\begin{pmatrix} 2 & 2 \\ -2 & 4 \end{pmatrix}-\begin{pmatrix} 2 & 1 \\ -1 & 4 \end{pmatrix}
  4. Scădem matricele element cu element: 2−2=0\displaystyle 2-2=0, 2−1=1\displaystyle 2-1=1, −2−(−1)=−1\displaystyle -2-(-1)=-1, 4−4=0\displaystyle 4-4=0.
    (01−10)\displaystyle \begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}
  5. Matricea A(0,0)\displaystyle A(0,0) se obține pentru x=0\displaystyle x=0 și y=0\displaystyle y=0, adică are exact această formă. Deci egalitatea este adevărată.
    2A(1,1)−A(2,2)=(01−10)=A(0,0)\displaystyle 2A(1,1)-A(2,2)=\begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}=A(0,0)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.3)

5 puncte
Se consideră matricea A(x,y)=(x1−1x+y)\displaystyle A(x,y)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ -1 & x+y \end{pmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Arătați că A(0,0)⋅A(1,0)=A(−1,0)\displaystyle A(0,0)\cdot A(1,0)=A(-1,0).
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim x=0\displaystyle x=0 și y=0\displaystyle y=0 în A(x,y)\displaystyle A(x,y): elementele sunt 0\displaystyle 0, 1\displaystyle 1, −1\displaystyle -1 și 0+0=0\displaystyle 0+0=0.
    A(0,0)=(01−10)\displaystyle A(0,0)=\begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & 0 \end{pmatrix}
  2. Înlocuim x=1\displaystyle x=1 și y=0\displaystyle y=0 în A(x,y)\displaystyle A(x,y): elementele sunt 1\displaystyle 1, 1\displaystyle 1, −1\displaystyle -1 și 1+0=1\displaystyle 1+0=1.
    A(1,0)=(11−11)\displaystyle A(1,0)=\begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 1 \end{pmatrix}
  3. Înmulțim matricele, linie cu coloană: elementul din stânga sus este 0⋅1+1⋅(−1)=−1\displaystyle 0\cdot 1+1\cdot(-1)=-1, cel din dreapta sus este 0⋅1+1⋅1=1\displaystyle 0\cdot 1+1\cdot 1=1, cel din stânga jos este −1⋅1+0⋅(−1)=−1\displaystyle -1\cdot 1+0\cdot(-1)=-1, iar cel din dreapta jos este −1⋅1+0⋅1=−1\displaystyle -1\cdot 1+0\cdot 1=-1.
    A(0,0)⋅A(1,0)=(0−10+1−1+0−1+0)\displaystyle A(0,0)\cdot A(1,0)=\begin{pmatrix} 0-1 & 0+1 \\ -1+0 & -1+0 \end{pmatrix}
  4. Pentru x=−1\displaystyle x=-1 și y=0\displaystyle y=0 avem A(−1,0)=(−11−1−1+0)\displaystyle A(-1,0)=\begin{pmatrix} -1 & 1 \\ -1 & -1+0 \end{pmatrix}, adică exact matricea obținută din produs. Deci egalitatea este adevărată.
    A(0,0)⋅A(1,0)=(−11−1−1)=A(−1,0)\displaystyle A(0,0)\cdot A(1,0)=\begin{pmatrix} -1 & 1 \\ -1 & -1 \end{pmatrix}=A(-1,0)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.4)

5 puncte
Se consideră matricea A(x,y)=(x1−1x+y)\displaystyle A(x,y)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ -1 & x+y \end{pmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Determinați numerele reale x\displaystyle x pentru care det⁡(A(x,1)−xA(1,1))=9\displaystyle \det(A(x,1)-xA(1,1))=9.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem matricele A(x,1)\displaystyle A(x,1) și A(1,1)\displaystyle A(1,1), înlocuind în A(x,y)\displaystyle A(x,y) valorile date: y=1\displaystyle y=1, respectiv x=1\displaystyle x=1 și y=1\displaystyle y=1.
    A(x,1)=(x1−1x+1)\displaystyle A(x,1)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ -1 & x+1 \end{pmatrix},A(1,1)=(11−12)\displaystyle \quad A(1,1)=\begin{pmatrix} 1 & 1 \\ -1 & 2 \end{pmatrix}
  2. Înmulțim matricea A(1,1)\displaystyle A(1,1) cu x\displaystyle x, adică fiecare element cu x\displaystyle x.
    xA(1,1)=(xx−x2x)\displaystyle xA(1,1)=\begin{pmatrix} x & x \\ -x & 2x \end{pmatrix}
  3. Calculăm diferența element cu element: pe prima linie x−x=0\displaystyle x-x=0 și 1−x\displaystyle 1-x, pe a doua linie −1+x\displaystyle -1+x și x+1−2x=1−x\displaystyle x+1-2x=1-x.
    A(x,1)−xA(1,1)=(01−x−1+x1−x)\displaystyle A(x,1)-xA(1,1)=\begin{pmatrix} 0 & 1-x \\ -1+x & 1-x \end{pmatrix}
  4. Calculăm determinantul: produsul de pe diagonala principală minus produsul de pe diagonala secundară, adică 0⋅(1−x)−(1−x)(x−1)=(x−1)2\displaystyle 0\cdot(1-x)-(1-x)(x-1)=(x-1)^2, pentru orice x\displaystyle x real.
    det⁡(A(x,1)−xA(1,1))=0⋅(1−x)−(1−x)(x−1)=(x−1)2\displaystyle \det(A(x,1)-xA(1,1))=0\cdot(1-x)-(1-x)(x-1)=(x-1)^2
  5. Egalăm determinantul cu 9\displaystyle 9 și obținem (x−1)2=9\displaystyle (x-1)^2=9, deci x−1=3\displaystyle x-1=3 sau x−1=−3\displaystyle x-1=-3.
    (x−1)2=9⇒x−1=3 sau x−1=−3\displaystyle (x-1)^2=9\Rightarrow x-1=3\text{ sau }x-1=-3
  6. Rezolvăm cele două ecuații de gradul întâi: x=1+3=4\displaystyle x=1+3=4 și x=1−3=−2\displaystyle x=1-3=-2.
    x=−2 sau x=4\displaystyle x=-2\text{ sau }x=4
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.5)

5 puncte
Se consideră matricea A(x,y)=(x1−1x+y)\displaystyle A(x,y)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ -1 & x+y \end{pmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Demonstrați că det⁡(A(x,y))+det⁡(A(y,x))≥2\displaystyle \det(A(x,y))+\det(A(y,x))\geq 2, pentru orice numere reale x\displaystyle x și y\displaystyle y.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm determinantul matricei A(x,y)\displaystyle A(x,y) cu regula: produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul elementelor de pe diagonala secundară. Obținem det⁡(A(x,y))=x(x+y)−1⋅(−1)\displaystyle \det(A(x,y))=x(x+y)-1\cdot(-1).
    det⁡(A(x,y))=x(x+y)+1\displaystyle \det(A(x,y))=x(x+y)+1
  2. Matricea A(y,x)\displaystyle A(y,x) se obține înlocuind x\displaystyle x cu y\displaystyle y și y\displaystyle y cu x\displaystyle x, deci este (y1−1y+x)\displaystyle \begin{pmatrix} y & 1 \\ -1 & y+x \end{pmatrix}. Calculăm determinantul în același fel: det⁡(A(y,x))=y(y+x)−1⋅(−1)\displaystyle \det(A(y,x))=y(y+x)-1\cdot(-1). Avem ambii determinanți, pentru orice x\displaystyle x și y\displaystyle y reale.
    det⁡(A(x,y))=x(x+y)+1\displaystyle \det(A(x,y))=x(x+y)+1, det⁡(A(y,x))=y(x+y)+1\displaystyle \ \det(A(y,x))=y(x+y)+1
  3. Adunăm cei doi determinanți: det⁡(A(x,y))+det⁡(A(y,x))=x(x+y)+1+y(x+y)+1\displaystyle \det(A(x,y))+\det(A(y,x))=x(x+y)+1+y(x+y)+1. Dăm factor comun pe x+y\displaystyle x+y și obținem (x+y)(x+y)+2\displaystyle (x+y)(x+y)+2.
    det⁡(A(x,y))+det⁡(A(y,x))=(x+y)2+2\displaystyle \det(A(x,y))+\det(A(y,x))=(x+y)^2+2
  4. Un pătrat de număr real este mai mare sau egal cu zero, deci (x+y)2≥0\displaystyle (x+y)^2\geq 0. Adunând 2\displaystyle 2 la ambii membri, obținem (x+y)2+2≥2\displaystyle (x+y)^2+2\geq 2, pentru orice numere reale x\displaystyle x și y\displaystyle y. Aceasta este inegalitatea cerută.
    det⁡(A(x,y))+det⁡(A(y,x))=(x+y)2+2≥2, pentru orice numere \displaystyle \det(A(x,y))+\det(A(y,x))=(x+y)^2+2\geq 2\text{, pentru orice numere }reale x și y\displaystyle \text{reale }x\text{ și }y
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.6)

5 puncte
Se consideră matricea A(x,y)=(x1−1x+y)\displaystyle A(x,y)=\begin{pmatrix} x & 1 \\ -1 & x+y \end{pmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Determinați numerele reale x\displaystyle x și y\displaystyle y pentru care A(x,y)⋅A(−y,−x)=A(0,−1)\displaystyle A(x,y)\cdot A(-y,-x)=A(0,-1).
Vezi rezolvarea
  1. Scriem matricea A(−y,−x)\displaystyle A(-y,-x), înlocuind în formula lui A(x,y)\displaystyle A(x,y) pe x\displaystyle x cu −y\displaystyle -y și pe y\displaystyle y cu −x\displaystyle -x. Atunci x+y\displaystyle x+y devine −y−x\displaystyle -y-x.
    A(−y,−x)=(−y1−1−y−x)\displaystyle A(-y,-x)=\begin{pmatrix} -y & 1 \\ -1 & -y-x \end{pmatrix}
  2. Calculăm elementele produsului linie pe coloană. Prima linie: x⋅(−y)+1⋅(−1)\displaystyle x\cdot(-y)+1\cdot(-1) și x⋅1+1⋅(−(x+y))\displaystyle x\cdot 1+1\cdot(-(x+y)). A doua linie: (−1)⋅(−y)+(x+y)⋅(−1)\displaystyle (-1)\cdot(-y)+(x+y)\cdot(-1) și (−1)⋅1+(x+y)⋅(−(x+y))\displaystyle (-1)\cdot 1+(x+y)\cdot(-(x+y)).
    (−xy−1x−x−yy−x−y−1−(x+y)2)\displaystyle \begin{pmatrix} -xy-1 & x-x-y \\ y-x-y & -1-(x+y)^2 \end{pmatrix}
  3. Reducem termenii asemenea și obținem produsul, valabil pentru orice numere reale x\displaystyle x și y\displaystyle y.
    A(x,y)⋅A(−y,−x)=(−xy−1−y−x−1−(x+y)2)\displaystyle A(x,y)\cdot A(-y,-x)=\begin{pmatrix} -xy-1 & -y \\ -x & -1-(x+y)^2 \end{pmatrix}
  4. Scriem matricea din membrul drept, înlocuind în A(x,y)\displaystyle A(x,y) pe x\displaystyle x cu 0\displaystyle 0 și pe y\displaystyle y cu −1\displaystyle -1. Atunci x+y=−1\displaystyle x+y=-1.
    A(0,−1)=(01−1−1)\displaystyle A(0,-1)=\begin{pmatrix} 0 & 1 \\ -1 & -1 \end{pmatrix}
  5. Egalăm elementele corespunzătoare ale celor două matrice și obținem un sistem de patru ecuații.
    {−xy−1=0−y=1−x=−1−1−(x+y)2=−1\displaystyle \begin{cases} -xy-1=0 \\ -y=1 \\ -x=-1 \\ -1-(x+y)^2=-1 \end{cases}
  6. Din a doua ecuație rezultă y=−1\displaystyle y=-1, iar din a treia x=1\displaystyle x=1. Verificăm celelalte două ecuații: −xy−1=1−1=0\displaystyle -xy-1=1-1=0 și −1−(x+y)2=−1−0=−1\displaystyle -1-(x+y)^2=-1-0=-1, deci sunt adevărate. Răspuns: x=1\displaystyle x=1 și y=−1\displaystyle y=-1.
    x=1 și y=−1\displaystyle x=1\text{ și }y=-1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

În aplicație îți corectăm rezolvarea scrisă de mână pe barem

Creează cont gratuit

Folosim doar cookie-uri strict necesare (sesiune, limbă, banner, dispozitivul de pe care te-ai autentificat și cele temporare pentru autentificarea cu Google) — niciun cookie de publicitate sau de urmărire de la terți. Detalii în Politica de confidențialitate.