Bac matematică M4 pedagogic 2016, model: subiecte rezolvate pas cu pas

Rezolvările sunt generate cu AI și verificate. Nu reprezintă baremul oficial.

Subiectul I.1

5 puncte
Arătați că 110+1100+11000=0,111\displaystyle \frac{1}{10}+\frac{1}{100}+\frac{1}{1000}=0{,}111.
Vezi rezolvarea
  1. Transformăm prima fracție în număr zecimal: împărțirea la 10\displaystyle 10 mută virgula o poziție spre stânga, deci 110=0,1\displaystyle \dfrac{1}{10}=0{,}1.
    110=0,1\displaystyle \dfrac{1}{10}=0{,}1
  2. Transformăm a doua fracție: împărțirea la 100\displaystyle 100 mută virgula două poziții spre stânga, deci 1100=0,01\displaystyle \dfrac{1}{100}=0{,}01.
    1100=0,01\displaystyle \dfrac{1}{100}=0{,}01
  3. Transformăm a treia fracție: împărțirea la 1000\displaystyle 1000 mută virgula trei poziții spre stânga, deci 11000=0,001\displaystyle \dfrac{1}{1000}=0{,}001. Așa avem toate cele trei fracții scrise ca numere zecimale.
    110=0,1\displaystyle \dfrac{1}{10}=0{,}1, 1100=0,01\displaystyle \ \dfrac{1}{100}=0{,}01, 11000=0,001\displaystyle \ \dfrac{1}{1000}=0{,}001
  4. Înlocuim fracțiile cu valorile lor zecimale în suma din enunț și adunăm, aliniind zecimalele: 0,100+0,010+0,001=0,111\displaystyle 0{,}100+0{,}010+0{,}001=0{,}111.
    0,1+0,01+0,001=0,111\displaystyle 0{,}1+0{,}01+0{,}001=0{,}111
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.2

5 puncte
Determinați valorile reale ale lui x\displaystyle x pentru care f(x)≥g(x)\displaystyle f(x)\ge g(x), unde f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=2x−1\displaystyle f(x)=2x-1 și g:R→R\displaystyle g:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, g(x)=x+1\displaystyle g(x)=x+1.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim expresiile funcțiilor f\displaystyle f și g\displaystyle g în inegalitatea f(x)≥g(x)\displaystyle f(x)\ge g(x) și obținem o inegalitate de gradul întâi în x\displaystyle x.
    2x−1≥x+1\displaystyle 2x-1\ge x+1
  2. Mutăm termenii cu x\displaystyle x în membrul stâng și numerele în membrul drept: scădem x\displaystyle x din ambii membri și adunăm 1\displaystyle 1 la ambii membri.
    2x−x≥1+1\displaystyle 2x-x\ge 1+1
  3. Reducem termenii asemenea și obținem soluția inegalității. Mulțimea valorilor lui x\displaystyle x este intervalul de la 2\displaystyle 2 la +∞\displaystyle +\infty, cu 2\displaystyle 2 inclus.
    x≥2⇔x∈[2,+∞)\displaystyle x\ge 2\Leftrightarrow x\in[2,+\infty)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.3

5 puncte
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 2x2=24x−3\displaystyle 2^{x^2}=2^{4x-3}.
Vezi rezolvarea
  1. Funcția exponențială cu baza 2\displaystyle 2 este injectivă, deci 2a=2b\displaystyle 2^{a}=2^{b} implică a=b\displaystyle a=b. Egalăm exponenții: x2=4x−3\displaystyle x^{2}=4x-3.
    x2=4x−3\displaystyle x^{2}=4x-3
  2. Mutăm toți termenii în membrul stâng: x2−4x+3=0\displaystyle x^{2}-4x+3=0.
    x2−4x+3=0\displaystyle x^{2}-4x+3=0
  3. Calculăm discriminantul pentru a=1\displaystyle a=1, b=−4\displaystyle b=-4, c=3\displaystyle c=3: Δ=b2−4ac=16−12=4\displaystyle \Delta=b^{2}-4ac=16-12=4.
    Δ=16−12=4\displaystyle \Delta=16-12=4
  4. Aplicăm formula x=−b±Δ2a=4±22\displaystyle x=\dfrac{-b\pm\sqrt{\Delta}}{2a}=\dfrac{4\pm 2}{2}, deci x1=1\displaystyle x_1=1 și x2=3\displaystyle x_2=3.
    x1=1 și x2=3\displaystyle x_1=1\text{ și }x_2=3
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.4

5 puncte
O firmă folosește 5000\displaystyle 5000 de lei pentru publicitate, sumă care reprezintă 5%\displaystyle 5\% din profitul anual al firmei. Calculați profitul anual al firmei.
Vezi rezolvarea
  1. Notăm cu x\displaystyle x profitul anual al firmei, în lei. Suma de 5000\displaystyle 5000 de lei reprezintă 5%\displaystyle 5\% din x\displaystyle x.
    5%⋅x=5000\displaystyle 5\%\cdot x=5000
  2. Transformăm procentul în fracție: 5%=5100=120\displaystyle 5\%=\dfrac{5}{100}=\dfrac{1}{20}. Deci 5%\displaystyle 5\% din x\displaystyle x este x20\displaystyle \dfrac{x}{20}.
    5%⋅x=x20\displaystyle 5\%\cdot x=\frac{x}{20}
  3. Scriem ecuația x20=5000\displaystyle \dfrac{x}{20}=5000. Înmulțim ambii membri cu 20\displaystyle 20 și obținem x=5000⋅20\displaystyle x=5000\cdot 20.
    x20=5000⇒x=5000⋅20\displaystyle \frac{x}{20}=5000\Rightarrow x=5000\cdot 20
  4. Calculăm produsul: 5000⋅20=100000\displaystyle 5000\cdot 20=100000. Profitul anual al firmei este 100000\displaystyle 100000 de lei.
    x=100000 de lei\displaystyle x=100000\text{ de lei}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.5

5 puncte
În reperul cartezian xOy\displaystyle xOy se consideră punctele A(4,0)\displaystyle A(4,0), B(8,3)\displaystyle B(8,3) și C(0,3)\displaystyle C(0,3). Calculați aria triunghiului ABC\displaystyle ABC.
Vezi rezolvarea
  1. Observăm că punctele B\displaystyle B și C\displaystyle C au aceeași ordonată, 3\displaystyle 3, deci dreapta BC\displaystyle BC este orizontală, paralelă cu axa Ox\displaystyle Ox. Putem lua BC\displaystyle BC ca bază a triunghiului.
    BC∥Ox\displaystyle BC\parallel Ox, y=3\displaystyle \ y=3
  2. Calculăm lungimea bazei BC\displaystyle BC ca diferența absciselor: BC=∣8−0∣\displaystyle BC=|8-0|.
    BC=∣8−0∣=8\displaystyle BC=|8-0|=8
  3. Înălțimea din A\displaystyle A este distanța de la A\displaystyle A la dreapta BC\displaystyle BC, adică la dreapta de ecuație y=3\displaystyle y=3. Cum A\displaystyle A are ordonata 0\displaystyle 0, distanța este ∣3−0∣\displaystyle |3-0|.
    h=∣3−0∣=3\displaystyle h=|3-0|=3
  4. Aplicăm formula ariei: A=BC⋅h2\displaystyle \mathcal{A}=\dfrac{BC\cdot h}{2}, adică 8⋅32\displaystyle \dfrac{8\cdot 3}{2}.
    AΔABC=8⋅32=12\displaystyle \mathcal{A}_{\Delta ABC}=\frac{8\cdot 3}{2}=12
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.6

5 puncte
Arătați că 2sin⁡230∘+2cos⁡260∘=1\displaystyle 2\sin^2 30^\circ+2\cos^2 60^\circ=1.
Vezi rezolvarea
  1. Folosim valorile cunoscute din tabelul unghiurilor uzuale: sin⁡30∘=12\displaystyle \sin 30^\circ=\dfrac{1}{2} și cos⁡60∘=12\displaystyle \cos 60^\circ=\dfrac{1}{2}.
    sin⁡30∘=12\displaystyle \sin 30^\circ=\dfrac{1}{2}, cos⁡60∘=12\displaystyle \ \cos 60^\circ=\dfrac{1}{2}
  2. Ridicăm la pătrat: sin⁡230∘=(12)2=14\displaystyle \sin^2 30^\circ=\left(\dfrac{1}{2}\right)^{2}=\dfrac{1}{4} și cos⁡260∘=(12)2=14\displaystyle \cos^2 60^\circ=\left(\dfrac{1}{2}\right)^{2}=\dfrac{1}{4}.
    sin⁡230∘=14\displaystyle \sin^2 30^\circ=\dfrac{1}{4}, cos⁡260∘=14\displaystyle \ \cos^2 60^\circ=\dfrac{1}{4}
  3. Înlocuim în expresie: 2sin⁡230∘+2cos⁡260∘=2⋅14+2⋅14=12+12=1\displaystyle 2\sin^2 30^\circ+2\cos^2 60^\circ=2\cdot\dfrac{1}{4}+2\cdot\dfrac{1}{4}=\dfrac{1}{2}+\dfrac{1}{2}=1. Egalitatea este demonstrată.
    2sin⁡230∘+2cos⁡260∘=2⋅14+2⋅14=1\displaystyle 2\sin^2 30^\circ+2\cos^2 60^\circ=2\cdot\dfrac{1}{4}+2\cdot\dfrac{1}{4}=1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.1)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y=xy+3x+3y+6\displaystyle x\circ y=xy+3x+3y+6.

Arătați că 0∘(−3)=−3\displaystyle 0\circ(-3)=-3.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem definiția legii de compoziție pentru x=0\displaystyle x=0 și y=−3\displaystyle y=-3, adică înlocuim x\displaystyle x cu 0\displaystyle 0 și y\displaystyle y cu −3\displaystyle -3 în expresia xy+3x+3y+6\displaystyle xy+3x+3y+6.
    0∘(−3)=0⋅(−3)+3⋅0+3⋅(−3)+6\displaystyle 0\circ(-3)=0\cdot(-3)+3\cdot 0+3\cdot(-3)+6
  2. Calculăm fiecare produs: 0⋅(−3)=0\displaystyle 0\cdot(-3)=0, 3⋅0=0\displaystyle 3\cdot 0=0, iar 3⋅(−3)=−9\displaystyle 3\cdot(-3)=-9.
    0+0−9+6\displaystyle 0+0-9+6
  3. Adunăm termenii: −9+6=−3\displaystyle -9+6=-3. Am obținut exact valoarea cerută, deci egalitatea este demonstrată.
    0∘(−3)=−3\displaystyle 0\circ(-3)=-3
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.2)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y=xy+3x+3y+6\displaystyle x\circ y=xy+3x+3y+6.

Arătați că x∘y=(x+3)(y+3)−3\displaystyle x\circ y=(x+3)(y+3)-3, pentru orice numere reale x\displaystyle x și y\displaystyle y.
Vezi rezolvarea
  1. Pornim de la definiția legii de compoziție: x∘y=xy+3x+3y+6\displaystyle x\circ y=xy+3x+3y+6.
    x∘y=xy+3x+3y+6\displaystyle x\circ y=xy+3x+3y+6
  2. Vrem să obținem produsul (x+3)(y+3)\displaystyle (x+3)(y+3), care conține termenul 9\displaystyle 9. De aceea scriem 6=9−3\displaystyle 6=9-3.
    x∘y=xy+3x+3y+9−3\displaystyle x\circ y=xy+3x+3y+9-3
  3. Grupăm primii doi termeni și factorizăm x\displaystyle x: xy+3x=x(y+3)\displaystyle xy+3x=x(y+3). Apoi grupăm 3y+9\displaystyle 3y+9 și factorizăm 3\displaystyle 3: 3y+9=3(y+3)\displaystyle 3y+9=3(y+3).
    x∘y=x(y+3)+3(y+3)−3\displaystyle x\circ y=x(y+3)+3(y+3)-3
  4. Factorizăm y+3\displaystyle y+3 comun și obținem forma cerută, pentru orice numere reale x\displaystyle x și y\displaystyle y.
    x∘y=(x+3)(y+3)−3\displaystyle x\circ y=(x+3)(y+3)-3
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.3)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y=xy+3x+3y+6\displaystyle x\circ y=xy+3x+3y+6.

Arătați că (−3)∘x=−3\displaystyle (-3)\circ x=-3, pentru orice număr real x\displaystyle x.
Vezi rezolvarea
  1. Dezvoltăm (x+3)(y+3)=xy+3x+3y+9\displaystyle (x+3)(y+3)=xy+3x+3y+9. Scăzând 3\displaystyle 3 obținem exact expresia dată: xy+3x+3y+6\displaystyle xy+3x+3y+6.
    x∘y=(x+3)(y+3)−3\displaystyle x\circ y=(x+3)(y+3)-3
  2. Pentru (−3)∘x\displaystyle (-3)\circ x punem −3\displaystyle -3 în locul primului element și x\displaystyle x în locul celui de-al doilea.
    (−3)∘x=((−3)+3)(x+3)−3\displaystyle (-3)\circ x=((-3)+3)(x+3)-3
  3. Avem (−3)+3=0\displaystyle (-3)+3=0, deci 0⋅(x+3)=0\displaystyle 0\cdot(x+3)=0 pentru orice x\displaystyle x real. Rămâne 0−3=−3\displaystyle 0-3=-3, deci egalitatea este adevărată pentru orice număr real x\displaystyle x.
    0−3=−3, pentru orice numa˘r real x\displaystyle 0-3=-3\text{, pentru orice număr real }x
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.4)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y=xy+3x+3y+6\displaystyle x\circ y=xy+3x+3y+6.

Verificați dacă e=−2\displaystyle e=-2 este element neutru al legii de compoziție „∘\displaystyle \circ”.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem legea sub formă factorizată, ca să facem calculele mai ușor. Din (x+3)(y+3)=xy+3x+3y+9\displaystyle (x+3)(y+3)=xy+3x+3y+9 rezultă că xy+3x+3y+6=(x+3)(y+3)−3\displaystyle xy+3x+3y+6=(x+3)(y+3)-3.
    x∘y=(x+3)(y+3)−3\displaystyle x\circ y=(x+3)(y+3)-3
  2. Pentru e=−2\displaystyle e=-2 și x\displaystyle x real oarecare, calculăm x∘(−2)\displaystyle x\circ(-2). Înlocuim y=−2\displaystyle y=-2 în forma factorizată: factorul (−2)+3\displaystyle (-2)+3 este 1\displaystyle 1, deci rămâne x+3−3=x\displaystyle x+3-3=x.
    x∘(−2)=(x+3)((−2)+3)−3=x+3−3=x\displaystyle x\circ(-2)=(x+3)((-2)+3)-3=x+3-3=x
  3. Pentru ca −2\displaystyle -2 să fie element neutru, trebuie să verificăm egalitatea și în cealaltă ordine, adică (−2)∘x=x\displaystyle (-2)\circ x=x pentru orice x\displaystyle x real, pentru că legea nu a fost dată ca fiind comutativă.
    (−2)∘x=x ?\displaystyle (-2)\circ x=x\text{ ?}
  4. Calculăm (−2)∘x\displaystyle (-2)\circ x cu forma factorizată: factorul (−2)+3\displaystyle (-2)+3 este 1\displaystyle 1, deci rămâne x+3−3=x\displaystyle x+3-3=x. Am obținut x∘(−2)=(−2)∘x=x\displaystyle x\circ(-2)=(-2)\circ x=x pentru orice x\displaystyle x real, deci e=−2\displaystyle e=-2 este element neutru al legii.
    (−2)∘x=((−2)+3)(x+3)−3=x+3−3=x, deci e=−2 este element neutru\displaystyle (-2)\circ x=((-2)+3)(x+3)-3=x+3-3=x\text{, deci }e=-2\text{ este element neutru}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.5)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y=xy+3x+3y+6\displaystyle x\circ y=xy+3x+3y+6.

Calculați (−2016)∘(−2015)∘…∘(−3)\displaystyle (-2016)\circ(-2015)\circ\ldots\circ(-3).
Vezi rezolvarea
  1. Observăm că legea se poate scrie factorizat. Avem (x+3)(y+3)=xy+3x+3y+9\displaystyle (x+3)(y+3)=xy+3x+3y+9, deci x∘y=(x+3)(y+3)−3\displaystyle x\circ y=(x+3)(y+3)-3.
    x∘y=(x+3)(y+3)−3\displaystyle x\circ y=(x+3)(y+3)-3
  2. Calculăm x∘(−3)\displaystyle x\circ(-3) pentru orice x\displaystyle x real. Înlocuim y=−3\displaystyle y=-3: x∘(−3)=(x+3)(−3+3)−3=(x+3)⋅0−3=−3\displaystyle x\circ(-3)=(x+3)(-3+3)-3=(x+3)\cdot 0-3=-3.
    x∘(−3)=−3, pentru orice x∈R\displaystyle x\circ(-3)=-3\text{, pentru orice }x\in\mathbb{R}
  3. Legea este asociativă, deci putem grupa expresia astfel încât ultimul element −3\displaystyle -3 să fie compus cu rezultatul celorlalte: (−2016)∘(−2015)∘…∘(−3)=((−2016)∘(−2015)∘…∘(−4))∘(−3)\displaystyle (-2016)\circ(-2015)\circ\ldots\circ(-3)=\left((-2016)\circ(-2015)\circ\ldots\circ(-4)\right)\circ(-3).
    (−2016)∘(−2015)∘…∘(−3)=((−2016)∘(−2015)∘…∘(−4))∘(−3)\displaystyle (-2016)\circ(-2015)\circ\ldots\circ(-3)=\left((-2016)\circ(-2015)\circ\ldots\circ(-4)\right)\circ(-3)
  4. Paranteza din stânga este un număr real x\displaystyle x. Din x∘(−3)=−3\displaystyle x\circ(-3)=-3 rezultă că întreaga compunere este egală cu −3\displaystyle -3.
    (−2016)∘(−2015)∘…∘(−3)=−3\displaystyle (-2016)\circ(-2015)\circ\ldots\circ(-3)=-3
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.6)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor reale se definește legea de compoziție asociativă x∘y=xy+3x+3y+6\displaystyle x\circ y=xy+3x+3y+6.

Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația x∘x∘x=5\displaystyle x\circ x\circ x=5.
Vezi rezolvarea
  1. Observăm că legea se poate scrie sub o formă mai comodă: (x+3)(y+3)=xy+3x+3y+9\displaystyle (x+3)(y+3)=xy+3x+3y+9, deci x∘y=(x+3)(y+3)−3\displaystyle x\circ y=(x+3)(y+3)-3.
    x∘y=(x+3)(y+3)−3\displaystyle x\circ y=(x+3)(y+3)-3
  2. Calculăm x∘x\displaystyle x\circ x, luând y=x\displaystyle y=x în forma de mai sus: x∘x=(x+3)(x+3)−3\displaystyle x\circ x=(x+3)(x+3)-3.
    x∘x=(x+3)2−3\displaystyle x\circ x=(x+3)^{2}-3
  3. Folosim asociativitatea: x∘x∘x=(x∘x)∘x\displaystyle x\circ x\circ x=(x\circ x)\circ x. Aplicăm forma (a+3)(b+3)−3\displaystyle (a+3)(b+3)-3 pentru a=x∘x\displaystyle a=x\circ x și b=x\displaystyle b=x. Cum a+3=(x+3)2\displaystyle a+3=(x+3)^{2}, obținem (x+3)2(x+3)−3\displaystyle (x+3)^{2}(x+3)-3.
    x∘x∘x=(x+3)3−3\displaystyle x\circ x\circ x=(x+3)^{3}-3
  4. Înlocuim în ecuația dată: (x+3)3−3=5\displaystyle (x+3)^{3}-3=5, deci (x+3)3=8\displaystyle (x+3)^{3}=8.
    (x+3)3=8\displaystyle (x+3)^{3}=8
  5. Funcția t↦t3\displaystyle t\mapsto t^{3} este injectivă pe R\displaystyle \mathbb{R}, iar 8=23\displaystyle 8=2^{3}, deci x+3=2\displaystyle x+3=2, adică x=−1\displaystyle x=-1.
    x=−1\displaystyle x=-1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.1)

5 puncte
Se consideră matricele A=(5221)\displaystyle A=\begin{pmatrix}5&2\\2&1\end{pmatrix} și I2=(1001)\displaystyle I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix}.

Arătați că det⁡A=1\displaystyle \det A=1.
Vezi rezolvarea
  1. Pentru o matrice de ordin 2 avem det⁡(abcd)=a⋅d−b⋅c\displaystyle \det\begin{pmatrix}a&b\\c&d\end{pmatrix}=a\cdot d-b\cdot c, adică produsul de pe diagonala principală minus produsul de pe diagonala secundară.
    ∣abcd∣=a⋅d−b⋅c\displaystyle \begin{vmatrix}a&b\\c&d\end{vmatrix}=a\cdot d-b\cdot c
  2. Pentru A=(5221)\displaystyle A=\begin{pmatrix}5&2\\2&1\end{pmatrix} avem a=5\displaystyle a=5, b=2\displaystyle b=2, c=2\displaystyle c=2, d=1\displaystyle d=1, deci scriem determinantul ca diferența produselor.
    det⁡A=∣5221∣=5⋅1−2⋅2\displaystyle \det A=\begin{vmatrix}5&2\\2&1\end{vmatrix}=5\cdot1-2\cdot2
  3. Calculăm produsele: 5⋅1=5\displaystyle 5\cdot1=5 și 2⋅2=4\displaystyle 2\cdot2=4. Apoi 5−4=1\displaystyle 5-4=1, deci det⁡A=1\displaystyle \det A=1, ceea ce trebuia arătat.
    5−4=1\displaystyle 5-4=1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.2)

5 puncte
Se consideră matricele A=(5221)\displaystyle A=\begin{pmatrix}5&2\\2&1\end{pmatrix} și I2=(1001)\displaystyle I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix}.

Arătați că A2−6A=−I2\displaystyle A^2-6A=-I_2, unde A2=A⋅A\displaystyle A^2=A\cdot A.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem produsul A⋅A\displaystyle A\cdot A, înmulțind liniile primei matrice cu coloanele celei de-a doua.
    A2=(5221)⋅(5221)\displaystyle A^2=\begin{pmatrix}5&2\\2&1\end{pmatrix}\cdot\begin{pmatrix}5&2\\2&1\end{pmatrix}
  2. Calculăm fiecare element: 5⋅5+2⋅2=29\displaystyle 5\cdot5+2\cdot2=29, 5⋅2+2⋅1=12\displaystyle 5\cdot2+2\cdot1=12, 2⋅5+1⋅2=12\displaystyle 2\cdot5+1\cdot2=12, 2⋅2+1⋅1=5\displaystyle 2\cdot2+1\cdot1=5.
    A2=(2912125)\displaystyle A^2=\begin{pmatrix}29&12\\12&5\end{pmatrix}
  3. Înmulțim fiecare element al matricei A\displaystyle A cu 6\displaystyle 6.
    6A=(3012126)\displaystyle 6A=\begin{pmatrix}30&12\\12&6\end{pmatrix}
  4. Scădem matricele element cu element și observăm că rezultatul este −I2\displaystyle -I_2.
    A2−6A=(2912125)−(3012126)=(−100−1)=−I2\displaystyle A^2-6A=\begin{pmatrix}29&12\\12&5\end{pmatrix}-\begin{pmatrix}30&12\\12&6\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}-1&0\\0&-1\end{pmatrix}=-I_2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.3)

5 puncte
Se consideră matricele A=(5221)\displaystyle A=\begin{pmatrix}5&2\\2&1\end{pmatrix} și I2=(1001)\displaystyle I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix}.

Determinați numerele reale x\displaystyle x pentru care det⁡(xA)=4\displaystyle \det(xA)=4.
Vezi rezolvarea
  1. Înmulțim fiecare element al matricei A\displaystyle A cu numărul real x\displaystyle x și obținem matricea xA\displaystyle xA.
    xA=(5x2x2xx)\displaystyle xA=\begin{pmatrix}5x&2x\\2x&x\end{pmatrix}
  2. Calculăm determinantul matricei xA\displaystyle xA: produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul elementelor de pe diagonala secundară.
    det⁡(xA)=5x⋅x−2x⋅2x=5x2−4x2=x2\displaystyle \det(xA)=5x\cdot x-2x\cdot 2x=5x^{2}-4x^{2}=x^{2}
  3. Înlocuim determinantul în ecuația det⁡(xA)=4\displaystyle \det(xA)=4 și obținem ecuația x2=4\displaystyle x^{2}=4.
    x2=4\displaystyle x^{2}=4
  4. Rezolvăm ecuația: x=±4\displaystyle x=\pm\sqrt{4}, deci x\displaystyle x poate fi −2\displaystyle -2 sau 2\displaystyle 2. Ambele valori sunt numere reale.
    x1=−2 și x2=2\displaystyle x_1=-2\text{ și }x_2=2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.4)

5 puncte
Se consideră matricele A=(5221)\displaystyle A=\begin{pmatrix}5&2\\2&1\end{pmatrix} și I2=(1001)\displaystyle I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix}.

Arătați că det⁡(A2−6A+aI2)≥0\displaystyle \det\left(A^2-6A+aI_2\right)\ge 0, pentru orice număr real a\displaystyle a, unde A2=A⋅A\displaystyle A^2=A\cdot A.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm A2=A⋅A\displaystyle A^2=A\cdot A, înmulțind matricea cu ea însăși: A2=(5⋅5+2⋅25⋅2+2⋅12⋅5+1⋅22⋅2+1⋅1)\displaystyle A^2=\begin{pmatrix}5\cdot 5+2\cdot 2&5\cdot 2+2\cdot 1\\2\cdot 5+1\cdot 2&2\cdot 2+1\cdot 1\end{pmatrix}.
    A2=(2912125)\displaystyle A^2=\begin{pmatrix}29&12\\12&5\end{pmatrix}
  2. Calculăm 6A\displaystyle 6A, înmulțind fiecare element al matricei A\displaystyle A cu 6\displaystyle 6.
    6A=(3012126)\displaystyle 6A=\begin{pmatrix}30&12\\12&6\end{pmatrix}
  3. Scădem element cu element: A2−6A=(29−3012−1212−125−6)\displaystyle A^2-6A=\begin{pmatrix}29-30&12-12\\12-12&5-6\end{pmatrix}. Obținem minus matricea unitate I2\displaystyle I_2.
    A2−6A=(−100−1)=−I2\displaystyle A^2-6A=\begin{pmatrix}-1&0\\0&-1\end{pmatrix}=-I_2
  4. Adăugăm aI2\displaystyle aI_2: A2−6A+aI2=−I2+aI2=(a−1)I2\displaystyle A^2-6A+aI_2=-I_2+aI_2=(a-1)I_2. Determinantul acestei matrice diagonale este cel de mai jos.
    A2−6A+aI2=(a−100a−1)⇒det⁡(A2−6A+aI2)=∣a−100a−1∣\displaystyle A^2-6A+aI_2=\begin{pmatrix}a-1&0\\0&a-1\end{pmatrix}\Rightarrow\det\left(A^2-6A+aI_2\right)=\begin{vmatrix}a-1&0\\0&a-1\end{vmatrix}
  5. Calculăm determinantul: (a−1)(a−1)−0⋅0=(a−1)2\displaystyle (a-1)(a-1)-0\cdot 0=(a-1)^2. Un pătrat de număr real este mai mare sau egal cu zero, deci inegalitatea este adevărată pentru orice a\displaystyle a real.
    det⁡(A2−6A+aI2)=(a−1)2≥0, pentru orice numa˘r real a\displaystyle \det\left(A^2-6A+aI_2\right)=(a-1)^2\ge 0\text{, pentru orice număr real }a
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.5)

5 puncte
Se consideră matricele A=(5221)\displaystyle A=\begin{pmatrix}5&2\\2&1\end{pmatrix} și I2=(1001)\displaystyle I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix}.

Determinați inversa matricei B\displaystyle B, unde B=A+I2\displaystyle B=A+I_2.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm matricea B\displaystyle B adunând element cu element matricele A\displaystyle A și I2\displaystyle I_2: B=A+I2=(5+12+02+01+1)\displaystyle B=A+I_2=\begin{pmatrix}5+1&2+0\\2+0&1+1\end{pmatrix}.
    B=(6222)\displaystyle B=\begin{pmatrix}6&2\\2&2\end{pmatrix}
  2. Calculăm determinantul lui B\displaystyle B: produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul elementelor de pe diagonala secundară, adică det⁡B=6⋅2−2⋅2=12−4=8\displaystyle \det B=6\cdot 2-2\cdot 2=12-4=8. Cum det⁡B≠0\displaystyle \det B\ne 0, matricea B\displaystyle B este inversabilă.
    det⁡B=∣6222∣=8≠0\displaystyle \det B=\begin{vmatrix}6&2\\2&2\end{vmatrix}=8\ne 0
  3. Aflăm matricea adjunctă a lui B\displaystyle B. Pentru o matrice de ordin 2, interschimbăm elementele de pe diagonala principală și schimbăm semnul elementelor de pe diagonala secundară: din (abcd)\displaystyle \begin{pmatrix}a&b\\c&d\end{pmatrix} obținem (d−b−ca)\displaystyle \begin{pmatrix}d&-b\\-c&a\end{pmatrix}.
    B∗=(2−2−26)\displaystyle B^{*}=\begin{pmatrix}2&-2\\-2&6\end{pmatrix}
  4. Aplicăm formula B−1=1det⁡B⋅B∗\displaystyle B^{-1}=\dfrac{1}{\det B}\cdot B^{*}, deci B−1=18(2−2−26)\displaystyle B^{-1}=\dfrac{1}{8}\begin{pmatrix}2&-2\\-2&6\end{pmatrix}. Simplificăm fiecare element: 28=14\displaystyle \dfrac{2}{8}=\dfrac{1}{4}, −28=−14\displaystyle \dfrac{-2}{8}=-\dfrac{1}{4}, 68=34\displaystyle \dfrac{6}{8}=\dfrac{3}{4}.
    B−1=(14−14−1434)\displaystyle B^{-1}=\begin{pmatrix}\frac{1}{4}&-\frac{1}{4}\\-\frac{1}{4}&\frac{3}{4}\end{pmatrix}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.6)

5 puncte
Se consideră matricele A=(5221)\displaystyle A=\begin{pmatrix}5&2\\2&1\end{pmatrix} și I2=(1001)\displaystyle I_2=\begin{pmatrix}1&0\\0&1\end{pmatrix}.

Determinați matricele X=(abba)∈M2(Z)\displaystyle X=\begin{pmatrix}a&b\\b&a\end{pmatrix}\in\mathcal{M}_2(\mathbb{Z}), știind că det⁡X=8\displaystyle \det X=8.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm determinantul matricei X\displaystyle X: produsul elementelor de pe diagonala principală minus produsul elementelor de pe diagonala secundară, adică det⁡X=a⋅a−b⋅b\displaystyle \det X=a\cdot a-b\cdot b.
    det⁡X=∣abba∣=a2−b2\displaystyle \det X=\begin{vmatrix}a&b\\b&a\end{vmatrix}=a^{2}-b^{2}
  2. Impunem condiția det⁡X=8\displaystyle \det X=8 și descompunem diferența de pătrate cu formula a2−b2=(a−b)(a+b)\displaystyle a^{2}-b^{2}=(a-b)(a+b).
    a2−b2=8⇔(a−b)(a+b)=8\displaystyle a^{2}-b^{2}=8\Leftrightarrow (a-b)(a+b)=8
  3. Deoarece a,b∈Z\displaystyle a,b\in\mathbb{Z}, numerele a−b\displaystyle a-b și a+b\displaystyle a+b sunt divizori întregi ai lui 8\displaystyle 8. Ele au aceeași paritate, pentru că suma lor, 2a\displaystyle 2a, este pară. Produsul 8\displaystyle 8 fiind par, ambii factori sunt pari. Descompunerile lui 8\displaystyle 8 în doi factori pari sunt 2⋅4\displaystyle 2\cdot 4, 4⋅2\displaystyle 4\cdot 2, (−2)(−4)\displaystyle (-2)(-4) și (−4)(−2)\displaystyle (-4)(-2).
    (a−b, a+b)∈{(2,4), (4,2), (−2,−4), (−4,−2)}\displaystyle (a-b,\ a+b)\in\{(2,4),\ (4,2),\ (-2,-4),\ (-4,-2)\}
  4. Rezolvăm fiecare sistem, folosind a=(a−b)+(a+b)2\displaystyle a=\dfrac{(a-b)+(a+b)}{2} și b=(a+b)−(a−b)2\displaystyle b=\dfrac{(a+b)-(a-b)}{2}. Pentru (2,4)\displaystyle (2,4) obținem a=3, b=1\displaystyle a=3,\ b=1. Pentru (4,2)\displaystyle (4,2) obținem a=3, b=−1\displaystyle a=3,\ b=-1. Pentru (−2,−4)\displaystyle (-2,-4) obținem a=−3, b=−1\displaystyle a=-3,\ b=-1. Pentru (−4,−2)\displaystyle (-4,-2) obținem a=−3, b=1\displaystyle a=-3,\ b=1.
    (a,b)∈{(3,1), (3,−1), (−3,−1), (−3,1)}\displaystyle (a,b)\in\{(3,1),\ (3,-1),\ (-3,-1),\ (-3,1)\}
  5. Scriem matricele corespunzătoare perechilor (a,b)\displaystyle (a,b) găsite. Toate verifică a2−b2=9−1=8\displaystyle a^{2}-b^{2}=9-1=8, deci convin.
    X=(−3−1−1−3)\displaystyle X=\begin{pmatrix}-3&-1\\-1&-3\end{pmatrix}, X=(−311−3)\displaystyle \ X=\begin{pmatrix}-3&1\\1&-3\end{pmatrix}, X=(3−1−13) sau X=(3113)\displaystyle \ X=\begin{pmatrix}3&-1\\-1&3\end{pmatrix}\text{ sau }X=\begin{pmatrix}3&1\\1&3\end{pmatrix}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

În aplicație îți corectăm rezolvarea scrisă de mână pe barem

Creează cont gratuit

Folosim doar cookie-uri strict necesare (sesiune, limbă, banner, dispozitivul de pe care te-ai autentificat și cele temporare pentru autentificarea cu Google) — niciun cookie de publicitate sau de urmărire de la terți. Detalii în Politica de confidențialitate.