Bac matematică M4 pedagogic 2010, model: subiecte rezolvate pas cu pas

Rezolvările sunt generate cu AI și verificate. Nu reprezintă baremul oficial.

Subiectul I.1

5 puncte
Calculați probabilitatea ca, alegând un element din mulțimea {0,1,2,3,4}\displaystyle \{0, 1, 2, 3, 4\}, acesta să fie soluție a ecuației x2−4x+3=0\displaystyle x^2-4x+3=0.
Vezi rezolvarea
  1. Rezolvăm ecuația x2−4x+3=0\displaystyle x^2-4x+3=0. Calculăm discriminantul: Δ=(−4)2−4⋅1⋅3=16−12=4\displaystyle \Delta=(-4)^2-4\cdot 1\cdot 3=16-12=4.
    Δ=4\displaystyle \Delta=4
  2. Aflăm soluțiile cu formula x=4±42=4±22\displaystyle x=\dfrac{4\pm\sqrt{4}}{2}=\dfrac{4\pm 2}{2}, deci x1=1\displaystyle x_1=1 și x2=3\displaystyle x_2=3.
    x1=1\displaystyle x_1=1, x2=3\displaystyle \ x_2=3
  3. Numărăm cazurile posibile: mulțimea {0,1,2,3,4}\displaystyle \{0,1,2,3,4\} are 5 elemente, deci sunt 5 cazuri posibile. Ambele soluții, 1\displaystyle 1 și 3\displaystyle 3, aparțin mulțimii, deci sunt 2 cazuri favorabile.
    cazuri favorabile=2\displaystyle \text{cazuri favorabile}=2, cazuri posibile=5\displaystyle \ \text{cazuri posibile}=5
  4. Probabilitatea este raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile: P=25\displaystyle P=\dfrac{2}{5}.
    P=25\displaystyle P=\frac{2}{5}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.2

5 puncte
Calculați suma S=1+2+3+…+40\displaystyle S=1+2+3+\ldots+40.
Vezi rezolvarea
  1. Recunoaștem suma primelor n\displaystyle n numere naturale nenule, cu n=40\displaystyle n=40. Formula lui Gauss spune că 1+2+…+n=n(n+1)2\displaystyle 1+2+\ldots+n=\dfrac{n(n+1)}{2}.
    1+2+…+n=n(n+1)2\displaystyle 1+2+\ldots+n=\dfrac{n(n+1)}{2}
  2. Înlocuim n=40\displaystyle n=40 în formulă. Atunci n+1=41\displaystyle n+1=41, deci suma devine o fracție cu numărătorul 40⋅41\displaystyle 40\cdot 41 și numitorul 2\displaystyle 2.
    1+2+3+…+40=40⋅412\displaystyle 1+2+3+\ldots+40=\dfrac{40\cdot 41}{2}
  3. Calculăm: simplificăm 40\displaystyle 40 cu 2\displaystyle 2 și obținem 20⋅41\displaystyle 20\cdot 41, adică 820\displaystyle 820.
    S=40⋅412=20⋅41=820\displaystyle S=\dfrac{40\cdot 41}{2}=20\cdot 41=820
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.3

5 puncte
Determinați valorile parametrului real m\displaystyle m astfel încât ecuația x2−4mx+1=0\displaystyle x^2-4mx+1=0 să aibă soluții reale.
Vezi rezolvarea
  1. Ecuația este de gradul al doilea, cu coeficienții a=1\displaystyle a=1, b=−4m\displaystyle b=-4m, c=1\displaystyle c=1. Ea are soluții reale dacă discriminantul este mai mare sau egal cu zero: Δ≥0\displaystyle \Delta\ge 0.
    a=1\displaystyle a=1, b=−4m\displaystyle \ b=-4m, c=1\displaystyle \ c=1,Δ≥0\displaystyle \quad \Delta\ge 0
  2. Calculăm discriminantul: Δ=b2−4ac=(−4m)2−4⋅1⋅1=16m2−4\displaystyle \Delta=b^{2}-4ac=(-4m)^{2}-4\cdot 1\cdot 1=16m^{2}-4.
    Δ=16m2−4\displaystyle \Delta=16m^{2}-4
  3. Impunem condiția Δ≥0\displaystyle \Delta\ge 0, adică 16m2−4≥0\displaystyle 16m^{2}-4\ge 0. Împărțind la 4, obținem 4m2−1≥0\displaystyle 4m^{2}-1\ge 0, deci m2≥14\displaystyle m^{2}\ge\dfrac{1}{4}.
    m2≥14\displaystyle m^{2}\ge\frac{1}{4}
  4. Rezolvăm inecuația: 4m2−1=(2m−1)(2m+1)≥0\displaystyle 4m^{2}-1=(2m-1)(2m+1)\ge 0. Rădăcinile sunt m=−12\displaystyle m=-\dfrac{1}{2} și m=12\displaystyle m=\dfrac{1}{2}, iar coeficientul lui m2\displaystyle m^{2} este pozitiv, deci expresia este pozitivă sau nulă în afara rădăcinilor, adică ∣m∣≥12\displaystyle |m|\ge\dfrac{1}{2}.
    m≤−12 sau m≥12\displaystyle m\le-\frac{1}{2}\text{ sau }m\ge\frac{1}{2}
  5. Scriem răspunsul sub formă de reuniune de intervale: m∈(−∞, −12]∪[12, +∞)\displaystyle m\in\left(-\infty,\ -\dfrac{1}{2}\right]\cup\left[\dfrac{1}{2},\ +\infty\right).
    m∈(−∞, −12]∪[12, +∞)\displaystyle m\in\left(-\infty,\ -\frac{1}{2}\right]\cup\left[\frac{1}{2},\ +\infty\right)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.4

5 puncte
Calculați distanța de la punctul A(1,2)\displaystyle A(1,2) la dreapta d:x+y+1=0\displaystyle d: x+y+1=0.
Vezi rezolvarea
  1. Dreapta d:x+y+1=0\displaystyle d: x+y+1=0 are coeficienții a=1\displaystyle a=1, b=1\displaystyle b=1, c=1\displaystyle c=1, iar punctul este A(1,2)\displaystyle A(1,2), deci xA=1\displaystyle x_A=1 și yA=2\displaystyle y_A=2.
    a=1\displaystyle a=1, b=1\displaystyle \ b=1, c=1\displaystyle \ c=1, xA=1\displaystyle \ x_A=1, yA=2\displaystyle \ y_A=2
  2. Formula distanței de la un punct la o dreaptă este d(A,d)=∣axA+byA+c∣a2+b2\displaystyle d(A,d)=\dfrac{|ax_A+by_A+c|}{\sqrt{a^{2}+b^{2}}}.
    d(A,d)=∣axA+byA+c∣a2+b2\displaystyle d(A,d)=\frac{|ax_A+by_A+c|}{\sqrt{a^{2}+b^{2}}}
  3. Înlocuim: d(A,d)=∣1⋅1+1⋅2+1∣12+12=∣1+2+1∣2\displaystyle d(A,d)=\dfrac{|1\cdot 1+1\cdot 2+1|}{\sqrt{1^{2}+1^{2}}}=\dfrac{|1+2+1|}{\sqrt{2}}.
    d(A,d)=∣1+2+1∣2\displaystyle d(A,d)=\frac{|1+2+1|}{\sqrt{2}}
  4. Numărătorul este ∣1+2+1∣=∣4∣=4\displaystyle |1+2+1|=|4|=4, deci d(A,d)=42\displaystyle d(A,d)=\dfrac{4}{\sqrt{2}}.
    d(A,d)=42\displaystyle d(A,d)=\frac{4}{\sqrt{2}}
  5. Amplificăm cu 2\displaystyle \sqrt{2}: 42=422=22\displaystyle \dfrac{4}{\sqrt{2}}=\dfrac{4\sqrt{2}}{2}=2\sqrt{2}.
    d(A,d)=22\displaystyle d(A,d)=2\sqrt{2}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.5

5 puncte
Rezolvați în R\displaystyle \mathbb{R} ecuația 72x−8⋅7x+7=0\displaystyle 7^{2x}-8\cdot 7^x+7=0.
Vezi rezolvarea
  1. Observăm că 72x=(7x)2\displaystyle 7^{2x}=\left(7^{x}\right)^{2}. Notăm y=7x\displaystyle y=7^{x}, unde y>0\displaystyle y>0.
    72x=(7x)2=y2\displaystyle 7^{2x}=\left(7^{x}\right)^{2}=y^{2},y=7x>0\displaystyle \quad y=7^{x}>0
  2. Înlocuim în ecuația dată și obținem ecuația de gradul al doilea y2−8y+7=0\displaystyle y^{2}-8y+7=0.
    7x=y; y2−8y+7=0\displaystyle 7^x=y;\ y^{2}-8y+7=0
  3. Calculăm discriminantul: Δ=(−8)2−4⋅1⋅7=64−28=36\displaystyle \Delta=(-8)^{2}-4\cdot 1\cdot 7=64-28=36, deci Δ=6\displaystyle \sqrt{\Delta}=6.
    Δ=36\displaystyle \Delta=36,Δ=6\displaystyle \quad \sqrt{\Delta}=6
  4. Rădăcinile sunt y1=8−62=1\displaystyle y_{1}=\dfrac{8-6}{2}=1 și y2=8+62=7\displaystyle y_{2}=\dfrac{8+6}{2}=7. Ambele sunt pozitive, deci convin.
    y1=1\displaystyle y_{1}=1,y2=7\displaystyle \quad y_{2}=7
  5. Pentru y1=1\displaystyle y_{1}=1 avem 7x=1=70\displaystyle 7^{x}=1=7^{0}, deci x1=0\displaystyle x_{1}=0.
    y1=1⇒x1=0\displaystyle y_1=1\Rightarrow x_1=0
  6. Pentru y2=7\displaystyle y_{2}=7 avem 7x=71\displaystyle 7^{x}=7^{1}, deci x2=1\displaystyle x_{2}=1. Soluțiile ecuației sunt 0\displaystyle 0 și 1\displaystyle 1.
    y2=7⇒x2=1\displaystyle y_2=7\Rightarrow x_2=1,S={0,1}\displaystyle \quad S=\{0,1\}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.6

5 puncte
Calculați 12cos⁡135∘+3sin⁡135∘\displaystyle \frac{1}{2}\cos 135^\circ+3\sin 135^\circ.
Vezi rezolvarea
  1. Scriem 135∘=180∘−45∘\displaystyle 135^\circ=180^\circ-45^\circ și folosim formulele de reducere la primul cadran: cos⁡(180∘−x)=−cos⁡x\displaystyle \cos(180^\circ-x)=-\cos x, iar sin⁡(180∘−x)=sin⁡x\displaystyle \sin(180^\circ-x)=\sin x.
    cos⁡135∘=−cos⁡45∘\displaystyle \cos 135^\circ=-\cos 45^\circ, sin⁡135∘=sin⁡45∘\displaystyle \ \sin 135^\circ=\sin 45^\circ
  2. Înlocuim valorile pentru 45∘\displaystyle 45^\circ: cos⁡45∘=sin⁡45∘=22\displaystyle \cos 45^\circ=\sin 45^\circ=\dfrac{\sqrt{2}}{2}.
    cos⁡135∘=−22\displaystyle \cos 135^\circ=-\frac{\sqrt{2}}{2}, sin⁡135∘=22\displaystyle \ \sin 135^\circ=\frac{\sqrt{2}}{2}
  3. Înlocuim în expresie: 12⋅(−22)+3⋅22\displaystyle \dfrac{1}{2}\cdot\left(-\dfrac{\sqrt{2}}{2}\right)+3\cdot\dfrac{\sqrt{2}}{2}.
    −24+322\displaystyle -\frac{\sqrt{2}}{4}+\frac{3\sqrt{2}}{2}
  4. Aducem la același numitor, 4\displaystyle 4: 322=624\displaystyle \dfrac{3\sqrt{2}}{2}=\dfrac{6\sqrt{2}}{4}. Adunăm și obținem rezultatul final.
    12cos⁡135∘+3sin⁡135∘=−2+624=524\displaystyle \frac{1}{2}\cos 135^\circ+3\sin 135^\circ=\frac{-\sqrt{2}+6\sqrt{2}}{4}=\frac{5\sqrt{2}}{4}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.a)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție x∗y=xy+2x+2y+a\displaystyle x*y=xy+2x+2y+a, cu a∈Z\displaystyle a\in\mathbb{Z}.

Determinați a∈Z\displaystyle a\in\mathbb{Z} știind că legea „∗\displaystyle *” admite element neutru.
Vezi rezolvarea
  1. Dacă legea admite element neutru e∈Z\displaystyle e\in\mathbb{Z}, atunci x∗e=x\displaystyle x*e=x pentru orice x∈Z\displaystyle x\in\mathbb{Z}. Legea este comutativă, deci e\displaystyle e este neutru și la stânga, și la dreapta.
    x∗e=x\displaystyle x*e=x, ∀x∈Z\displaystyle \ \forall x\in\mathbb{Z}
  2. Înlocuim în definiția legii: x∗e=xe+2x+2e+a\displaystyle x*e=xe+2x+2e+a, apoi egalăm cu x\displaystyle x.
    xe+2x+2e+a=x\displaystyle xe+2x+2e+a=x
  3. Grupăm termenii după x\displaystyle x: coeficientul lui x\displaystyle x este e+2\displaystyle e+2, iar termenul liber este 2e+a\displaystyle 2e+a.
    (e+2)x+2e+a=x\displaystyle (e+2)x+2e+a=x
  4. Egalitatea (e+2)x+2e+a=x\displaystyle (e+2)x+2e+a=x trebuie să fie adevărată pentru orice x\displaystyle x întreg, deci identificăm coeficienții: coeficientul lui x\displaystyle x trebuie să fie 1\displaystyle 1, iar termenul liber trebuie să fie 0\displaystyle 0.
    {e+2=12e+a=0\displaystyle \begin{cases} e+2=1 \\ 2e+a=0 \end{cases}
  5. Din prima ecuație obținem e=−1\displaystyle e=-1. Înlocuim în a doua ecuație: −2+a=0\displaystyle -2+a=0, deci a=2\displaystyle a=2. Cum e=−1∈Z\displaystyle e=-1\in\mathbb{Z}, valoarea convine.
    a=2 și e=−1\displaystyle a=2\text{ și }e=-1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.b)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție x∗y=xy+2x+2y+a\displaystyle x*y=xy+2x+2y+a, cu a∈Z\displaystyle a\in\mathbb{Z}.

Pentru a=2\displaystyle a=2 demonstrați că legea „∗\displaystyle *” este asociativă.
Vezi rezolvarea
  1. Legea este asociativă dacă pentru orice x,y,z∈Z\displaystyle x,y,z\in\mathbb{Z} avem egalitatea (x∗y)∗z=x∗(y∗z)\displaystyle (x*y)*z=x*(y*z). Aceasta trebuie demonstrată.
    (x∗y)∗z=x∗(y∗z)\displaystyle (x*y)*z=x*(y*z), ∀x\displaystyle \ \forall x,y\displaystyle y,z∈Z\displaystyle z\in\mathbb{Z}
  2. Pentru a=2\displaystyle a=2, legea devine x∗y=xy+2x+2y+2\displaystyle x*y=xy+2x+2y+2.
    x∗y=xy+2x+2y+2\displaystyle x*y=xy+2x+2y+2
  3. Calculăm prima parte. Înlocuim x∗y\displaystyle x*y în lege, în locul lui x\displaystyle x, iar z\displaystyle z rămâne al doilea element: (x∗y)∗z=(x∗y)z+2(x∗y)+2z+2\displaystyle (x*y)*z=(x*y)z+2(x*y)+2z+2.
    (x∗y)∗z=(xy+2x+2y+2)z+2(xy+2x+2y+2)+2z+2\displaystyle (x*y)*z=(xy+2x+2y+2)z+2(xy+2x+2y+2)+2z+2
  4. Desfacem parantezele: xyz+2xz+2yz+2z+2xy+4x+4y+4+2z+2\displaystyle xyz+2xz+2yz+2z+2xy+4x+4y+4+2z+2. Grupăm termenii: termenul xyz\displaystyle xyz, apoi 2(xy+yz+zx)\displaystyle 2(xy+yz+zx), apoi 4(x+y+z)\displaystyle 4(x+y+z), iar constantele 4+2=6\displaystyle 4+2=6.
    (x∗y)∗z=xyz+2(xy+yz+zx)+4(x+y+z)+6\displaystyle (x*y)*z=xyz+2(xy+yz+zx)+4(x+y+z)+6
  5. Calculăm a doua parte. Mai întâi y∗z=yz+2y+2z+2\displaystyle y*z=yz+2y+2z+2, apoi x∗(y∗z)=x(y∗z)+2x+2(y∗z)+2\displaystyle x*(y*z)=x(y*z)+2x+2(y*z)+2.
    x∗(y∗z)=x(yz+2y+2z+2)+2x+2(yz+2y+2z+2)+2\displaystyle x*(y*z)=x(yz+2y+2z+2)+2x+2(yz+2y+2z+2)+2
  6. Desfacem parantezele: xyz+2xy+2xz+2x+2x+2yz+4y+4z+4+2\displaystyle xyz+2xy+2xz+2x+2x+2yz+4y+4z+4+2. Grupăm termenii: xyz\displaystyle xyz, 2(xy+yz+zx)\displaystyle 2(xy+yz+zx), 4(x+y+z)\displaystyle 4(x+y+z) și constanta 6\displaystyle 6. Obținem exact aceeași expresie ca la prima parte, deci (x∗y)∗z=x∗(y∗z)\displaystyle (x*y)*z=x*(y*z) pentru orice x,y,z∈Z\displaystyle x,y,z\in\mathbb{Z}, adică legea este asociativă.
    x∗(y∗z)=xyz+2(xy+yz+zx)+4(x+y+z)+6=(x∗y)∗z\displaystyle x*(y*z)=xyz+2(xy+yz+zx)+4(x+y+z)+6=(x*y)*z
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.c)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție x∗y=xy+2x+2y+a\displaystyle x*y=xy+2x+2y+a, cu a∈Z\displaystyle a\in\mathbb{Z}.

Dacă a=2\displaystyle a=2 arătați că (x+y+2)∗z=(x∗z)+(y∗z)+2\displaystyle (x+y+2)*z=(x*z)+(y*z)+2, pentru orice x,y,z∈Z\displaystyle x,y,z\in\mathbb{Z}.
Vezi rezolvarea
  1. Pentru a=2\displaystyle a=2 legea devine x∗y=xy+2x+2y+2\displaystyle x*y=xy+2x+2y+2. Observăm că (x+2)(y+2)=xy+2x+2y+4\displaystyle (x+2)(y+2)=xy+2x+2y+4, deci x∗y\displaystyle x*y se scrie ca (x+2)(y+2)−2\displaystyle (x+2)(y+2)-2.
    x∗y=(x+2)(y+2)−2\displaystyle x*y=(x+2)(y+2)-2
  2. Calculăm membrul stâng: în forma de la pasul 1 înlocuim pe x\displaystyle x cu x+y+2\displaystyle x+y+2 și pe y\displaystyle y cu z\displaystyle z. Primul factor devine (x+y+2)+2=x+y+4\displaystyle (x+y+2)+2=x+y+4.
    (x+y+2)∗z=(x+y+4)(z+2)−2\displaystyle (x+y+2)*z=(x+y+4)(z+2)-2
  3. Calculăm membrul drept: scriem fiecare compunere cu forma de la pasul 1 și adăugăm 2\displaystyle 2.
    (x∗z)+(y∗z)+2=(x+2)(z+2)−2+(y+2)(z+2)−2+2\displaystyle (x*z)+(y*z)+2=(x+2)(z+2)-2+(y+2)(z+2)-2+2
  4. Reducem termenii constanți: −2−2+2=−2\displaystyle -2-2+2=-2. Dăm factor comun pe z+2\displaystyle z+2 și obținem (x+2+y+2)(z+2)=(x+y+4)(z+2)\displaystyle (x+2+y+2)(z+2)=(x+y+4)(z+2).
    (x∗z)+(y∗z)+2=(x+y+4)(z+2)−2\displaystyle (x*z)+(y*z)+2=(x+y+4)(z+2)-2
  5. Cei doi membri sunt egali, deci egalitatea este adevărată pentru orice x,y,z∈Z\displaystyle x,y,z\in\mathbb{Z}.
    (x+y+4)(z+2)−2=(x+y+2)∗z\displaystyle (x+y+4)(z+2)-2=(x+y+2)*z
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.d)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție x∗y=xy+2x+2y+a\displaystyle x*y=xy+2x+2y+a, cu a∈Z\displaystyle a\in\mathbb{Z}.

Pentru a=2\displaystyle a=2 determinați mulțimea M={x∈Z∣exista˘ x′∈Z, astfel ıˆncaˆt x∗x′=−1}\displaystyle M=\{x\in\mathbb{Z}\mid \text{există }x'\in\mathbb{Z}\text{, astfel încât }x*x'=-1\}.
Vezi rezolvarea
  1. Pentru a=2\displaystyle a=2 legea devine x∗y=xy+2x+2y+2\displaystyle x*y=xy+2x+2y+2. Observăm că xy+2x+2y+4=(x+2)(y+2)\displaystyle xy+2x+2y+4=(x+2)(y+2), deci x∗y=(x+2)(y+2)−2\displaystyle x*y=(x+2)(y+2)-2.
    x∗x′=(x+2)(x′+2)−2\displaystyle x*x'=(x+2)(x'+2)-2
  2. Punem condiția x∗x′=−1\displaystyle x*x'=-1 și obținem (x+2)(x′+2)−2=−1\displaystyle (x+2)(x'+2)-2=-1, adică (x+2)(x′+2)=1\displaystyle (x+2)(x'+2)=1.
    (x+2)(x′+2)=1\displaystyle (x+2)(x'+2)=1
  3. Pentru x=−2\displaystyle x=-2 egalitatea ar da 0=1\displaystyle 0=1, imposibil. Deci x+2≠0\displaystyle x+2\neq 0 și putem împărți: x′+2=1x+2\displaystyle x'+2=\dfrac{1}{x+2}, de unde x′=−2+1x+2\displaystyle x'=-2+\dfrac{1}{x+2}. Cerem ca x′\displaystyle x' să fie întreg.
    x′=−2+1x+2∈Z\displaystyle x'=-2+\frac{1}{x+2}\in\mathbb{Z}
  4. Cum −2\displaystyle -2 este întreg, x′\displaystyle x' este întreg exact când fracția 1x+2\displaystyle \dfrac{1}{x+2} este număr întreg, adică x+2\displaystyle x+2 divide 1\displaystyle 1. Divizorii întregi ai lui 1\displaystyle 1 sunt −1\displaystyle -1 și 1\displaystyle 1.
    (x+2)∣1, adica˘ (x+2)∈{−1,1}\displaystyle (x+2)\mid 1\text{, adică }(x+2)\in\{-1,1\}
  5. Rezolvăm cele două cazuri: x+2=−1\displaystyle x+2=-1 dă x=−3\displaystyle x=-3, iar x+2=1\displaystyle x+2=1 dă x=−1\displaystyle x=-1. Verificare: pentru x=−3\displaystyle x=-3 avem x′=−3\displaystyle x'=-3, iar pentru x=−1\displaystyle x=-1 avem x′=−1\displaystyle x'=-1, ambele întregi.
    x=−3 sau x=−1\displaystyle x=-3\text{ sau }x=-1
  6. Mulțimea căutată conține exact aceste două numere.
    M={−3,−1}\displaystyle M=\{-3,-1\}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.e)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție x∗y=xy+2x+2y+a\displaystyle x*y=xy+2x+2y+a, cu a∈Z\displaystyle a\in\mathbb{Z}.

Pentru a=2\displaystyle a=2 determinați x,y∈Z\displaystyle x,y\in\mathbb{Z}, astfel încât x∗y=3\displaystyle x*y=3.
Vezi rezolvarea
  1. Pentru a=2\displaystyle a=2 legea devine x∗y=xy+2x+2y+2\displaystyle x*y=xy+2x+2y+2, deci condiția x∗y=3\displaystyle x*y=3 se scrie xy+2x+2y+2=3\displaystyle xy+2x+2y+2=3.
    xy+2x+2y+2=3\displaystyle xy+2x+2y+2=3
  2. Din xy+2x+2y=1\displaystyle xy+2x+2y=1 adăugăm 4\displaystyle 4 în ambii membri și obținem xy+2x+2y+4=5\displaystyle xy+2x+2y+4=5.
    xy+2x+2y+4=5\displaystyle xy+2x+2y+4=5
  3. Observăm că xy+2x+2y+4=(x+2)(y+2)\displaystyle xy+2x+2y+4=(x+2)(y+2), deci ecuația devine (x+2)(y+2)=5\displaystyle (x+2)(y+2)=5.
    (x+2)(y+2)=5\displaystyle (x+2)(y+2)=5
  4. Cum x,y∈Z\displaystyle x,y\in\mathbb{Z}, numerele x+2\displaystyle x+2 și y+2\displaystyle y+2 sunt divizori întregi ai lui 5\displaystyle 5, adică aparțin mulțimii {−5,−1,1,5}\displaystyle \{-5,-1,1,5\}.
    x+2∈{−5,−1,1,5}\displaystyle x+2\in\{-5,-1,1,5\}
  5. Dacă x+2=1\displaystyle x+2=1, atunci y+2=5\displaystyle y+2=5, deci x=−1\displaystyle x=-1, y=3\displaystyle y=3. Dacă x+2=5\displaystyle x+2=5, atunci y+2=1\displaystyle y+2=1, deci x=3\displaystyle x=3, y=−1\displaystyle y=-1. Dacă x+2=−1\displaystyle x+2=-1, atunci y+2=−5\displaystyle y+2=-5, deci x=−3\displaystyle x=-3, y=−7\displaystyle y=-7. Dacă x+2=−5\displaystyle x+2=-5, atunci y+2=−1\displaystyle y+2=-1, deci x=−7\displaystyle x=-7, y=−3\displaystyle y=-3.
    (−1;3)\displaystyle (-1;3), (3;−1)\displaystyle \ (3;-1), (−3;−7)\displaystyle \ (-3;-7), (−7;−3)\displaystyle \ (-7;-3)
  6. Perechile căutate sunt cele de mai sus, deci mulțimea soluțiilor este formată din cele patru perechi (x;y)\displaystyle (x;y).
    (x;y)∈{(−1;3),(−3;−7),(3;−1),(−7;−3)}\displaystyle (x;y)\in\{(-1;3),(-3;-7),(3;-1),(-7;-3)\}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.f)

5 puncte
Pe mulțimea numerelor întregi se definește legea de compoziție x∗y=xy+2x+2y+a\displaystyle x*y=xy+2x+2y+a, cu a∈Z\displaystyle a\in\mathbb{Z}.

Fie mulțimea H={−3,−1}\displaystyle H=\{-3,-1\}. Determinați a∈Z\displaystyle a\in\mathbb{Z} astfel încât, pentru oricare x,y∈H\displaystyle x,y\in H, să rezulte că x∗y∈H\displaystyle x*y\in H.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm produsele elementelor lui H\displaystyle H cu ele însele, înlocuind în x∗y=xy+2x+2y+a\displaystyle x*y=xy+2x+2y+a. Pentru x=y=−3\displaystyle x=y=-3: (−3)∗(−3)=9−6−6+a=a−3\displaystyle (-3)*(-3)=9-6-6+a=a-3. Pentru x=y=−1\displaystyle x=y=-1: (−1)∗(−1)=1−2−2+a=a−3\displaystyle (-1)*(-1)=1-2-2+a=a-3.
    (−3)∗(−3)=(−1)∗(−1)=a−3\displaystyle (-3)*(-3)=(-1)*(-1)=a-3
  2. Cerem ca a−3∈H\displaystyle a-3\in H, adică a−3=−3\displaystyle a-3=-3 sau a−3=−1\displaystyle a-3=-1. De aici a=0\displaystyle a=0 sau a=2\displaystyle a=2.
    a−3∈{−3,−1}⇒a∈{0,2}\displaystyle a-3\in\{-3,-1\}\Rightarrow a\in\{0,2\}
  3. Calculăm produsul elementelor diferite: (−3)∗(−1)=3−6−2+a=a−5\displaystyle (-3)*(-1)=3-6-2+a=a-5. Legea este comutativă, deci (−1)∗(−3)=a−5\displaystyle (-1)*(-3)=a-5.
    (−3)∗(−1)=(−1)∗(−3)=a−5\displaystyle (-3)*(-1)=(-1)*(-3)=a-5
  4. Cerem ca a−5∈H\displaystyle a-5\in H, adică a−5=−3\displaystyle a-5=-3 sau a−5=−1\displaystyle a-5=-1. De aici a=2\displaystyle a=2 sau a=4\displaystyle a=4.
    a−5∈{−3,−1}⇒a∈{2,4}\displaystyle a-5\in\{-3,-1\}\Rightarrow a\in\{2,4\}
  5. Toate condițiile trebuie îndeplinite simultan, deci intersectăm mulțimile obținute: {0,2}∩{2,4}={2}\displaystyle \{0,2\}\cap\{2,4\}=\{2\}. Singura valoare convenabilă este a=2\displaystyle a=2.
    {0,2}∩{2,4}={2}⇒a=2\displaystyle \{0,2\}\cap\{2,4\}=\{2\}\Rightarrow a=2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.a)

5 puncte
Fie numerele reale a,b,c\displaystyle a,b,c și determinantul D=∣1aa21bb21cc2∣.D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 1 & b & b^2 \\ 1 & c & c^2\end{vmatrix}.

Pentru a=1\displaystyle a=1, b=2\displaystyle b=2 și c=3\displaystyle c=3, calculați determinantul D\displaystyle D.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim a=1\displaystyle a=1, b=2\displaystyle b=2, c=3\displaystyle c=3 în determinant. Pe prima linie avem 1,1,1\displaystyle 1, 1, 1, pe a doua 1,2,4\displaystyle 1, 2, 4 (pentru că 22=4\displaystyle 2^2=4), iar pe a treia 1,3,9\displaystyle 1, 3, 9 (pentru că 32=9\displaystyle 3^2=9).
    D=∣111124139∣\displaystyle D=\begin{vmatrix}1 & 1 & 1 \\ 1 & 2 & 4 \\ 1 & 3 & 9\end{vmatrix}
  2. Scădem prima linie din a doua și din a treia linie (L2−L1\displaystyle L_2-L_1 și L3−L1\displaystyle L_3-L_1), ceea ce nu schimbă valoarea determinantului. Obținem zerouri pe prima coloană sub primul element.
    D=∣111013028∣\displaystyle D=\begin{vmatrix}1 & 1 & 1 \\ 0 & 1 & 3 \\ 0 & 2 & 8\end{vmatrix}
  3. Dezvoltăm determinantul după prima coloană: rămâne produsul dintre 1\displaystyle 1 și determinantul de ordin 2 format din liniile 2 și 3, coloanele 2 și 3. Calculăm: 1⋅8−3⋅2=8−6=2\displaystyle 1\cdot 8-3\cdot 2=8-6=2.
    D=1⋅∣1328∣=1⋅8−3⋅2=2\displaystyle D=1\cdot\begin{vmatrix}1 & 3 \\ 2 & 8\end{vmatrix}=1\cdot 8-3\cdot 2=2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.b)

5 puncte
Fie numerele reale a,b,c\displaystyle a,b,c și determinantul D=∣1aa21bb21cc2∣.D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 1 & b & b^2 \\ 1 & c & c^2\end{vmatrix}.

Arătați că dacă a=b\displaystyle a=b, atunci D=0\displaystyle D=0.
Vezi rezolvarea
  1. Presupunem că a=b\displaystyle a=b și înlocuim b\displaystyle b cu a\displaystyle a în a doua linie a determinantului. A doua linie devine (1, a, a2)\displaystyle (1,\ a,\ a^{2}).
    D=∣1aa21aa21cc2∣\displaystyle D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 1 & a & a^2 \\ 1 & c & c^2\end{vmatrix}
  2. Observăm că prima și a doua linie sunt identice, deoarece au aceleași elemente: 1\displaystyle 1, a\displaystyle a, a2\displaystyle a^{2}.
    L1=L2=(1, a, a2)\displaystyle L_1=L_2=(1,\ a,\ a^2)
  3. Un determinant cu două linii egale este nul: scăzând linia a doua din prima obținem o linie de zerouri, iar valoarea determinantului nu se schimbă. Un determinant cu o linie formată numai din zerouri este egal cu 0\displaystyle 0. Deci D=0\displaystyle D=0.
    D=0\displaystyle D=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.c)

5 puncte
Fie numerele reale a,b,c\displaystyle a,b,c și determinantul D=∣1aa21bb21cc2∣.D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 1 & b & b^2 \\ 1 & c & c^2\end{vmatrix}.

Pentru b=2\displaystyle b=2 și c=3\displaystyle c=3, determinați a∈R\displaystyle a\in\mathbb{R}, astfel încât D=2\displaystyle D=2.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim b=2\displaystyle b=2 și c=3\displaystyle c=3 în determinant și obținem D=∣1aa2124139∣\displaystyle D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 1 & 2 & 4 \\ 1 & 3 & 9\end{vmatrix}.
    D=∣1aa2124139∣\displaystyle D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 1 & 2 & 4 \\ 1 & 3 & 9\end{vmatrix}
  2. Dezvoltăm determinantul după regula lui Sarrus: D=1⋅2⋅9+a⋅4⋅1+a2⋅1⋅3−a2⋅2⋅1−1⋅4⋅3−a⋅1⋅9\displaystyle D=1\cdot 2\cdot 9+a\cdot 4\cdot 1+a^2\cdot 1\cdot 3-a^2\cdot 2\cdot 1-1\cdot 4\cdot 3-a\cdot 1\cdot 9.
    D=18+4a+3a2−2a2−12−9a\displaystyle D=18+4a+3a^2-2a^2-12-9a
  3. Reducem termenii asemenea: 3a2−2a2=a2\displaystyle 3a^2-2a^2=a^2, 4a−9a=−5a\displaystyle 4a-9a=-5a, 18−12=6\displaystyle 18-12=6.
    D=a2−5a+6\displaystyle D=a^2-5a+6
  4. Punem condiția D=2\displaystyle D=2, adică a2−5a+6=2\displaystyle a^2-5a+6=2, de unde, scăzând 2 din ambii membri, obținem ecuația de gradul al doilea.
    a2−5a+4=0\displaystyle a^2-5a+4=0
  5. Calculăm discriminantul: Δ=(−5)2−4⋅1⋅4=25−16=9\displaystyle \Delta=(-5)^2-4\cdot 1\cdot 4=25-16=9.
    Δ=9\displaystyle \Delta=9
  6. Aplicăm formula rădăcinilor: a=5±32\displaystyle a=\dfrac{5\pm 3}{2}, deci a=5+32=4\displaystyle a=\dfrac{5+3}{2}=4 sau a=5−32=1\displaystyle a=\dfrac{5-3}{2}=1.
    a=1 sau a=4\displaystyle a=1\text{ sau }a=4
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.d)

5 puncte
Fie numerele reale a,b,c\displaystyle a,b,c și determinantul D=∣1aa21bb21cc2∣.D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 1 & b & b^2 \\ 1 & c & c^2\end{vmatrix}.

Demonstrați că D=(b−a)⋅(c−a)⋅(c−b)\displaystyle D=(b-a)\cdot(c-a)\cdot(c-b).
Vezi rezolvarea
  1. Scădem prima linie din a doua și din a treia linie (L2→L2−L1\displaystyle L_2\to L_2-L_1, L3→L3−L1\displaystyle L_3\to L_3-L_1). Valoarea determinantului nu se schimbă, iar pe prima coloană, sub elementul 1\displaystyle 1, apar zerouri.
    D=∣1aa20b−ab2−a20c−ac2−a2∣\displaystyle D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 0 & b-a & b^2-a^2 \\ 0 & c-a & c^2-a^2\end{vmatrix}
  2. Descompunem diferențele de pătrate de pe ultima coloană: b2−a2=(b−a)(b+a)\displaystyle b^2-a^2=(b-a)(b+a) și c2−a2=(c−a)(c+a)\displaystyle c^2-a^2=(c-a)(c+a).
    b2−a2=(b−a)(b+a)\displaystyle b^2-a^2=(b-a)(b+a),c2−a2=(c−a)(c+a)\displaystyle \quad c^2-a^2=(c-a)(c+a)
  3. Pe a doua linie toate elementele (cele nenule) au factorul comun b−a\displaystyle b-a, iar pe a treia linie factorul comun c−a\displaystyle c-a. Îi scoatem în fața determinantului.
    D=(b−a)(c−a)⋅∣1aa201b+a01c+a∣\displaystyle D=(b-a)(c-a)\cdot\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 0 & 1 & b+a \\ 0 & 1 & c+a\end{vmatrix}
  4. Dezvoltăm determinantul de ordin 3\displaystyle 3 după prima coloană, în care singurul element nenul este 1\displaystyle 1. Rămâne un determinant de ordin 2\displaystyle 2: ∣1b+a1c+a∣=(c+a)−(b+a)=c−b\displaystyle \begin{vmatrix}1 & b+a \\ 1 & c+a\end{vmatrix}=(c+a)-(b+a)=c-b. Deci obținem formula cerută.
    D=(b−a)(c−a)(c−b)\displaystyle D=(b-a)(c-a)(c-b)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.e)

5 puncte
Fie numerele reale a,b,c\displaystyle a,b,c și determinantul D=∣1aa21bb21cc2∣.D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 1 & b & b^2 \\ 1 & c & c^2\end{vmatrix}.

Arătați că dacă D=0\displaystyle D=0, atunci cel puțin două dintre numerele a\displaystyle a, b\displaystyle b și c\displaystyle c sunt egale.
Vezi rezolvarea
  1. Scădem prima linie din a doua și din a treia linie (L2−L1\displaystyle L_2-L_1 și L3−L1\displaystyle L_3-L_1). Determinantul nu se schimbă, iar pe prima coloană rămân zerouri sub primul element.
    D=∣1aa20b−ab2−a20c−ac2−a2∣\displaystyle D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 0 & b-a & b^2-a^2 \\ 0 & c-a & c^2-a^2\end{vmatrix}
  2. Dezvoltăm determinantul după prima coloană și obținem un determinant de ordinul doi.
    D=∣b−ab2−a2c−ac2−a2∣\displaystyle D=\begin{vmatrix}b-a & b^2-a^2 \\ c-a & c^2-a^2\end{vmatrix}
  3. Folosim b2−a2=(b−a)(b+a)\displaystyle b^2-a^2=(b-a)(b+a) și c2−a2=(c−a)(c+a)\displaystyle c^2-a^2=(c-a)(c+a). Scoatem factorul b−a\displaystyle b-a de pe prima linie și factorul c−a\displaystyle c-a de pe a doua linie.
    D=(b−a)(c−a)∣1b+a1c+a∣\displaystyle D=(b-a)(c-a)\begin{vmatrix}1 & b+a \\ 1 & c+a\end{vmatrix}
  4. Calculăm determinantul de ordinul doi: (c+a)−(b+a)=c−b\displaystyle (c+a)-(b+a)=c-b. Obținem forma factorizată a lui D\displaystyle D, iar condiția D=0\displaystyle D=0 înseamnă că produsul este nul, deci unul dintre factori este nul.
    D=(b−a)(c−a)(c−b)=0⇒b−a=0 sau c−a=0 sau c−b=0\displaystyle D=(b-a)(c-a)(c-b)=0\Rightarrow b-a=0\text{ sau }c-a=0\text{ sau }c-b=0
  5. Un produs de numere reale este nul doar dacă cel puțin un factor este nul. Din b−a=0\displaystyle b-a=0 rezultă a=b\displaystyle a=b, din c−a=0\displaystyle c-a=0 rezultă a=c\displaystyle a=c, iar din c−b=0\displaystyle c-b=0 rezultă b=c\displaystyle b=c. Deci cel puțin două dintre numerele a\displaystyle a, b\displaystyle b, c\displaystyle c sunt egale.
    a=b sau a=c sau b=c\displaystyle a=b\text{ sau }a=c\text{ sau }b=c
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.f)

5 puncte
Fie numerele reale a,b,c\displaystyle a,b,c și determinantul D=∣1aa21bb21cc2∣.D=\begin{vmatrix}1 & a & a^2 \\ 1 & b & b^2 \\ 1 & c & c^2\end{vmatrix}.

Arătați că dacă a,b,c∈Z\displaystyle a,b,c\in\mathbb{Z}, atunci D\displaystyle D este număr întreg par.
Vezi rezolvarea
  1. Calculăm determinantul Vandermonde: scădem prima linie din a doua și din a treia, apoi dezvoltăm după prima coloană. Obținem D=(b−a)(c−a)(c−b)\displaystyle D=(b-a)(c-a)(c-b).
    D=(b−a)(c−a)(c−b)\displaystyle D=(b-a)(c-a)(c-b)
  2. Dacă a,b,c∈Z\displaystyle a,b,c\in\mathbb{Z}, atunci diferențele b−a\displaystyle b-a, c−a\displaystyle c-a, c−b\displaystyle c-b sunt numere întregi, deci D\displaystyle D este număr întreg, produs de numere întregi.
    D∈Z\displaystyle D\in\mathbb{Z}
  3. Cele trei numere a,b,c\displaystyle a,b,c pot avea doar două parități (pară sau impară). Conform principiului cutiei, cel puțin două dintre ele au aceeași paritate. Diferența a două numere cu aceeași paritate este un număr par.
    cel puțin una dintre \displaystyle \text{cel puțin una dintre }diferențele b−a\displaystyle \text{diferențele }b-a, c−a\displaystyle \ c-a, c−b este numa˘r par\displaystyle \ c-b\text{ este număr par}
  4. Produsul (b−a)(c−a)(c−b)\displaystyle (b-a)(c-a)(c-b) conține un factor par, deci este par. Prin urmare D\displaystyle D este număr întreg par.
    D=(b−a)(c−a)(c−b) este numa˘r par\displaystyle D=(b-a)(c-a)(c-b)\text{ este număr par}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

În aplicație îți corectăm rezolvarea scrisă de mână pe barem

Creează cont gratuit

Folosim doar cookie-uri strict necesare (sesiune, limbă, banner, dispozitivul de pe care te-ai autentificat și cele temporare pentru autentificarea cu Google) — niciun cookie de publicitate sau de urmărire de la terți. Detalii în Politica de confidențialitate.