Bac matematică M3 tehnologic 2019, model: subiecte rezolvate pas cu pas

Rezolvările sunt generate cu AI și verificate. Nu reprezintă baremul oficial.

Subiectul I.1

5 puncte
Arătați că numărul N=(4+3i)2+(3−4i)2\displaystyle N=(4+3i)^2+(3-4i)^2 este natural, unde i2=−1\displaystyle i^2=-1.
Vezi rezolvarea
  1. Dezvoltăm fiecare pătrat cu formulele (a+b)2=a2+2ab+b2\displaystyle (a+b)^2=a^2+2ab+b^2 și (a−b)2=a2−2ab+b2\displaystyle (a-b)^2=a^2-2ab+b^2.
    N=16+24i+9i2+9−24i+16i2\displaystyle N=16+24i+9i^2+9-24i+16i^2
  2. Înlocuim i2\displaystyle i^2 cu −1\displaystyle -1 în fiecare termen care îl conține.
    N=16+24i−9+9−24i−16\displaystyle N=16+24i-9+9-24i-16
  3. Calculăm separat cele două pătrate: primul este (4+3i)2=16−9+24i=7+24i\displaystyle (4+3i)^2=16-9+24i=7+24i, al doilea este (3−4i)2=9−16−24i=−7−24i\displaystyle (3-4i)^2=9-16-24i=-7-24i.
    (4+3i)2=7+24i\displaystyle (4+3i)^2=7+24i,(3−4i)2=−7−24i\displaystyle \quad (3-4i)^2=-7-24i
  4. Adunăm cele două rezultate: termenii cu i\displaystyle i se reduc (24i−24i=0\displaystyle 24i-24i=0), iar părțile reale se reduc și ele (16−9+9−16=0\displaystyle 16-9+9-16=0). Obținem N=0\displaystyle N=0, care este număr natural.
    N=16−9+9−16=0, care este numa˘r natural\displaystyle N=16-9+9-16=0\text{, care este număr natural}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.2

5 puncte
Determinați numerele reale a\displaystyle a, știind că punctul A(a,a)\displaystyle A(a,a) aparține graficului funcției f:R→R\displaystyle f:\mathbb{R}\to\mathbb{R}, f(x)=2−x2\displaystyle f(x)=2-x^2.
Vezi rezolvarea
  1. Punctul A(a,a)\displaystyle A(a,a) aparține graficului funcției f\displaystyle f dacă și numai dacă f(a)=a\displaystyle f(a)=a, adică ordonata punctului este valoarea funcției în abscisa lui.
    f(a)=a\displaystyle f(a)=a
  2. Înlocuim f(a)=2−a2\displaystyle f(a)=2-a^{2} și obținem ecuația 2−a2=a\displaystyle 2-a^{2}=a.
    2−a2=a\displaystyle 2-a^{2}=a
  3. Mutăm toți termenii în membrul drept, ca să obținem o ecuație de gradul al doilea în forma standard: a2+a−2=0\displaystyle a^{2}+a-2=0.
    2−a2=a⇔a2+a−2=0\displaystyle 2-a^{2}=a \Leftrightarrow a^{2}+a-2=0
  4. Calculăm discriminantul ecuației, cu coeficienții 1\displaystyle 1, 1\displaystyle 1 și −2\displaystyle -2: Δ=12−4⋅1⋅(−2)=1+8=9\displaystyle \Delta=1^{2}-4\cdot 1\cdot(-2)=1+8=9.
    Δ=9\displaystyle \Delta=9
  5. Aplicăm formula soluțiilor: a=−1±32\displaystyle a=\dfrac{-1\pm 3}{2}. Obținem a=−1+32=1\displaystyle a=\dfrac{-1+3}{2}=1 sau a=−1−32=−2\displaystyle a=\dfrac{-1-3}{2}=-2.
    a=−2 sau a=1\displaystyle a=-2\text{ sau }a=1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.3

5 puncte
Rezolvați în mulțimea numerelor reale ecuația 5x+5x+1=30\displaystyle 5^x+5^{x+1}=30.
Vezi rezolvarea
  1. Folosim proprietatea puterilor: 5x+1=5x⋅5\displaystyle 5^{x+1}=5^{x}\cdot 5. Ecuația devine 5x+5x⋅5=30\displaystyle 5^{x}+5^{x}\cdot 5=30.
    5x+5⋅5x=30\displaystyle 5^{x}+5\cdot 5^{x}=30
  2. Dăm factor comun 5x\displaystyle 5^{x}: 5x(1+5)=30\displaystyle 5^{x}(1+5)=30, adică 6⋅5x=30\displaystyle 6\cdot 5^{x}=30.
    5x(1+5)=30⇔6⋅5x=30\displaystyle 5^{x}(1+5)=30\Leftrightarrow 6\cdot 5^{x}=30
  3. Împărțim ambii membri la 6\displaystyle 6: 5x=306\displaystyle 5^{x}=\dfrac{30}{6}, deci 5x=5\displaystyle 5^{x}=5.
    5x=5\displaystyle 5^{x}=5
  4. Scriem 5=51\displaystyle 5=5^{1}, deci 5x=51\displaystyle 5^{x}=5^{1}. Funcția exponențială de bază 5\displaystyle 5 este injectivă, deci exponenții sunt egali: x=1\displaystyle x=1.
    x=1\displaystyle x=1
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.4

5 puncte
Calculați probabilitatea ca, alegând un număr din mulțimea M={1,2,3,…,49}\displaystyle M=\{\sqrt{1},\sqrt{2},\sqrt{3},\ldots,\sqrt{49}\}, acesta să fie număr natural.
Vezi rezolvarea
  1. Mulțimea M={1,2,…,49}\displaystyle M=\{\sqrt{1},\sqrt{2},\ldots,\sqrt{49}\} conține câte un element pentru fiecare număr de la 1\displaystyle 1 la 49\displaystyle 49, deci numărul cazurilor posibile este 49\displaystyle 49.
    nr. cazuri posibile=49\displaystyle \text{nr. cazuri posibile}=49
  2. k\displaystyle \sqrt{k} este număr natural exact când k\displaystyle k este pătrat perfect. Pătratele perfecte de la 1\displaystyle 1 la 49\displaystyle 49 sunt 12,22,32,42,52,62,72\displaystyle 1^2,2^2,3^2,4^2,5^2,6^2,7^2, adică 1,4,9,16,25,36,49\displaystyle 1, 4, 9, 16, 25, 36, 49.
    1\displaystyle 1, 4\displaystyle \ 4, 9\displaystyle \ 9, 16\displaystyle \ 16, 25\displaystyle \ 25, 36\displaystyle \ 36, 49\displaystyle \ 49
  3. Sunt 7\displaystyle 7 pătrate perfecte, deci avem 7\displaystyle 7 elemente naturale în M\displaystyle M: 1=1, 4=2, …, 49=7\displaystyle \sqrt{1}=1,\ \sqrt{4}=2,\ \ldots,\ \sqrt{49}=7. Numărul cazurilor favorabile este 7\displaystyle 7.
    nr. cazuri favorabile=7\displaystyle \text{nr. cazuri favorabile}=7
  4. Aplicăm formula p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile\displaystyle p=\dfrac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}} și simplificăm fracția prin 7\displaystyle 7.
    p=nr. cazuri favorabilenr. cazuri posibile=749=17\displaystyle p=\frac{\text{nr. cazuri favorabile}}{\text{nr. cazuri posibile}}=\frac{7}{49}=\frac{1}{7}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.5

5 puncte
În reperul cartezian xOy\displaystyle xOy se consideră punctele A(2,5)\displaystyle A(2,5), B(3,5)\displaystyle B(3,5) și C(2,1)\displaystyle C(2,1). Determinați lungimea medianei din B\displaystyle B a triunghiului ABC\displaystyle ABC.
Vezi rezolvarea
  1. Mediana din B\displaystyle B unește vârful B\displaystyle B cu mijlocul M\displaystyle M al laturii opuse AC\displaystyle AC. Coordonatele mijlocului sunt xM=xA+xC2\displaystyle x_M=\dfrac{x_A+x_C}{2} și yM=yA+yC2\displaystyle y_M=\dfrac{y_A+y_C}{2}.
    M(xA+xC2,yA+yC2)\displaystyle M\left(\dfrac{x_A+x_C}{2},\dfrac{y_A+y_C}{2}\right)
  2. Înlocuim coordonatele punctelor A(2,5)\displaystyle A(2,5) și C(2,1)\displaystyle C(2,1): xM=2+22=2\displaystyle x_M=\dfrac{2+2}{2}=2 și yM=5+12=3\displaystyle y_M=\dfrac{5+1}{2}=3.
    M(2,3)\displaystyle M(2,3)
  3. Lungimea medianei este distanța BM\displaystyle BM. Folosim formula distanței dintre două puncte, cu B(3,5)\displaystyle B(3,5) și M(2,3)\displaystyle M(2,3): BM=(xB−xM)2+(yB−yM)2\displaystyle BM=\sqrt{(x_B-x_M)^2+(y_B-y_M)^2}.
    BM=(3−2)2+(5−3)2\displaystyle BM=\sqrt{(3-2)^2+(5-3)^2}
  4. Efectuăm calculele: (3−2)2=1\displaystyle (3-2)^2=1 și (5−3)2=4\displaystyle (5-3)^2=4, deci BM=1+4=5\displaystyle BM=\sqrt{1+4}=\sqrt{5}.
    BM=5\displaystyle BM=\sqrt{5}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul I.6

5 puncte
Demonstrați că (sin⁡x+cos⁡x)2+(sin⁡x−cos⁡x)2=2\displaystyle (\sin x+\cos x)^2+(\sin x-\cos x)^2=2, pentru orice număr real x\displaystyle x.
Vezi rezolvarea
  1. Dezvoltăm primul pătrat folosind formula (a+b)2=a2+2ab+b2\displaystyle (a+b)^2=a^2+2ab+b^2, cu a=sin⁡x\displaystyle a=\sin x și b=cos⁡x\displaystyle b=\cos x.
    (sin⁡x+cos⁡x)2=sin⁡2x+2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x\displaystyle (\sin x+\cos x)^2=\sin^2 x+2\sin x\cos x+\cos^2 x
  2. Dezvoltăm al doilea pătrat folosind formula (a−b)2=a2−2ab+b2\displaystyle (a-b)^2=a^2-2ab+b^2. Apoi scriem suma celor două dezvoltări.
    sin⁡2x+2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x+sin⁡2x−2sin⁡xcos⁡x+cos⁡2x\displaystyle \sin^2 x+2\sin x\cos x+\cos^2 x+\sin^2 x-2\sin x\cos x+\cos^2 x
  3. Termenii 2sin⁡xcos⁡x\displaystyle 2\sin x\cos x și −2sin⁡xcos⁡x\displaystyle -2\sin x\cos x se reduc. Rămân doi termeni sin⁡2x\displaystyle \sin^2 x și doi termeni cos⁡2x\displaystyle \cos^2 x, pe care îi grupăm.
    2sin⁡2x+2cos⁡2x=2(sin⁡2x+cos⁡2x)\displaystyle 2\sin^2 x+2\cos^2 x=2(\sin^2 x+\cos^2 x)
  4. Folosim identitatea fundamentală a trigonometriei, sin⁡2x+cos⁡2x=1\displaystyle \sin^2 x+\cos^2 x=1, adevărată pentru orice x\displaystyle x real. Obținem că expresia este egală cu 2\displaystyle 2, deci egalitatea este demonstrată.
    2(sin⁡2x+cos⁡2x)=2⋅1=2, pentru orice numa˘r real x\displaystyle 2(\sin^2 x+\cos^2 x)=2\cdot 1=2\text{, pentru orice număr real }x
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.a)

5 puncte
Se consideră matricea A(x,y)=(x−yyx)\displaystyle A(x,y)=\begin{pmatrix}x & -y\\ y & x\end{pmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Arătați că det⁡(A(1,1))=2\displaystyle \det(A(1,1))=2.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim x=1\displaystyle x=1 și y=1\displaystyle y=1 în matricea A(x,y)=(x−yyx)\displaystyle A(x,y)=\begin{pmatrix}x & -y\\ y & x\end{pmatrix} și obținem matricea A(1,1)\displaystyle A(1,1).
    A(1,1)=(1−111)\displaystyle A(1,1)=\begin{pmatrix}1 & -1\\ 1 & 1\end{pmatrix}
  2. Aplicăm formula determinantului de ordinul doi: ∣abcd∣=a⋅d−b⋅c\displaystyle \begin{vmatrix}a & b\\ c & d\end{vmatrix}=a\cdot d-b\cdot c. Aici a=1\displaystyle a=1, b=−1\displaystyle b=-1, c=1\displaystyle c=1, d=1\displaystyle d=1.
    det⁡(A(1,1))=1⋅1−1⋅(−1)\displaystyle \det(A(1,1))=1\cdot 1-1\cdot(-1)
  3. Calculăm produsele: 1⋅1=1\displaystyle 1\cdot 1=1 și 1⋅(−1)=−1\displaystyle 1\cdot(-1)=-1. Scăderea lui −1\displaystyle -1 revine la adunarea lui 1\displaystyle 1, deci determinantul este 1+1\displaystyle 1+1, adică 2\displaystyle 2.
    1+1=2\displaystyle 1+1=2
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.b)

5 puncte
Se consideră matricea A(x,y)=(x−yyx)\displaystyle A(x,y)=\begin{pmatrix}x & -y\\ y & x\end{pmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale. Determinați numărul natural n\displaystyle n pentru care A(n−1,0)+A(n+1,0)=A(2018,0)\displaystyle A(n-1,0)+A(n+1,0)=A(2018,0).
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim y=0\displaystyle y=0 în definiția lui A(x,y)\displaystyle A(x,y). Obținem A(n−1,0)=(n−100n−1)\displaystyle A(n-1,0)=\begin{pmatrix}n-1 & 0\\ 0 & n-1\end{pmatrix}, A(n+1,0)=(n+100n+1)\displaystyle A(n+1,0)=\begin{pmatrix}n+1 & 0\\ 0 & n+1\end{pmatrix} și A(2018,0)=(2018002018)\displaystyle A(2018,0)=\begin{pmatrix}2018 & 0\\ 0 & 2018\end{pmatrix}.
    A(n−1,0)+A(n+1,0)=(n−100n−1)+(n+100n+1)\displaystyle A(n-1,0)+A(n+1,0)=\begin{pmatrix}n-1 & 0\\ 0 & n-1\end{pmatrix}+\begin{pmatrix}n+1 & 0\\ 0 & n+1\end{pmatrix}
  2. Adunăm matricele element cu element: (n−1)+(n+1)=2n\displaystyle (n-1)+(n+1)=2n, iar elementele de pe diagonala secundară rămân 0\displaystyle 0. Egalitatea din enunț devine o egalitate de matrice.
    (2n002n)=(2018002018)\displaystyle \begin{pmatrix}2n & 0\\ 0 & 2n\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}2018 & 0\\ 0 & 2018\end{pmatrix}
  3. Două matrice sunt egale când elementele corespunzătoare sunt egale, deci 2n=2018\displaystyle 2n=2018. Împărțim la 2\displaystyle 2 și obținem n=1009\displaystyle n=1009, care este număr natural, deci convine.
    2n=2018⇒n=1009\displaystyle 2n=2018\Rightarrow n=1009
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.1.c)

5 puncte
Se consideră matricea A(x,y)=(x−yyx)\displaystyle A(x,y)=\begin{pmatrix}x & -y\\ y & x\end{pmatrix}, unde x\displaystyle x și y\displaystyle y sunt numere reale.

Determinați numărul real a\displaystyle a, știind că există un număr real x\displaystyle x pentru care A(x,1)⋅A(x,1)=A(a,−2)\displaystyle A(x,1)\cdot A(x,1)=A(a,-2).
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim y=1\displaystyle y=1 în definiția matricei și obținem A(x,1)\displaystyle A(x,1).
    A(x,1)=(x−11x)\displaystyle A(x,1)=\begin{pmatrix}x & -1\\ 1 & x\end{pmatrix}
  2. Înmulțim matricea cu ea însăși, element cu element: pe poziția (1,1) avem x⋅x+(−1)⋅1=x2−1\displaystyle x\cdot x+(-1)\cdot 1=x^{2}-1, pe poziția (1,2) avem x⋅(−1)+(−1)⋅x=−2x\displaystyle x\cdot(-1)+(-1)\cdot x=-2x, pe poziția (2,1) avem 1⋅x+x⋅1=2x\displaystyle 1\cdot x+x\cdot 1=2x, iar pe poziția (2,2) avem 1⋅(−1)+x⋅x=x2−1\displaystyle 1\cdot(-1)+x\cdot x=x^{2}-1.
    A(x,1)⋅A(x,1)=(x2−1−2x2xx2−1)\displaystyle A(x,1)\cdot A(x,1)=\begin{pmatrix}x^{2}-1 & -2x\\ 2x & x^{2}-1\end{pmatrix}
  3. Pentru x=a\displaystyle x=a și y=−2\displaystyle y=-2 obținem A(a,−2)=(a2−2a)\displaystyle A(a,-2)=\begin{pmatrix}a & 2\\ -2 & a\end{pmatrix}. Egalitatea din enunț devine egalitate între două matrice.
    (x2−1−2x2xx2−1)=(a2−2a)\displaystyle \begin{pmatrix}x^{2}-1 & -2x\\ 2x & x^{2}-1\end{pmatrix}=\begin{pmatrix}a & 2\\ -2 & a\end{pmatrix}
  4. Două matrice sunt egale dacă au elementele corespunzătoare egale. Din pozițiile (1,2) și (2,1) obținem −2x=2\displaystyle -2x=2, respectiv 2x=−2\displaystyle 2x=-2, iar din diagonală x2−1=a\displaystyle x^{2}-1=a.
    {−2x=22x=−2x2−1=a\displaystyle \begin{cases}-2x=2\\ 2x=-2\\ x^{2}-1=a\end{cases}
  5. Din −2x=2\displaystyle -2x=2 rezultă x=−1\displaystyle x=-1, valoare care verifică și 2x=−2\displaystyle 2x=-2. Atunci a=x2−1=(−1)2−1=0\displaystyle a=x^{2}-1=(-1)^{2}-1=0.
    x=−1, de unde obținem a=0\displaystyle x=-1\text{, de unde obținem }a=0
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.a)

5 puncte
Se consideră polinomul f=X3−7X2+mX−8\displaystyle f=X^3-7X^2+mX-8, unde m\displaystyle m este număr real.

Arătați că f(−1)+f(1)=−30\displaystyle f(-1)+f(1)=-30, pentru orice număr real m\displaystyle m.
Vezi rezolvarea
  1. Înlocuim X\displaystyle X cu −1\displaystyle -1 în expresia polinomului: f(−1)=(−1)3−7⋅(−1)2+m⋅(−1)−8\displaystyle f(-1)=(-1)^3-7\cdot(-1)^2+m\cdot(-1)-8.
    f(−1)=(−1)3−7⋅(−1)2+m⋅(−1)−8\displaystyle f(-1)=(-1)^3-7\cdot(-1)^2+m\cdot(-1)-8
  2. Calculăm puterile: (−1)3=−1\displaystyle (-1)^3=-1 și (−1)2=1\displaystyle (-1)^2=1. Obținem f(−1)=−1−7−m−8\displaystyle f(-1)=-1-7-m-8, adică f(−1)=−m−16\displaystyle f(-1)=-m-16.
    f(−1)=−1−7−m−8=−m−16\displaystyle f(-1)=-1-7-m-8=-m-16
  3. Înlocuim X\displaystyle X cu 1\displaystyle 1 în expresia polinomului: f(1)=13−7⋅12+m⋅1−8\displaystyle f(1)=1^3-7\cdot 1^2+m\cdot 1-8.
    f(1)=13−7⋅12+m⋅1−8\displaystyle f(1)=1^3-7\cdot 1^2+m\cdot 1-8
  4. Toate puterile lui 1\displaystyle 1 sunt egale cu 1\displaystyle 1, deci f(1)=1−7+m−8\displaystyle f(1)=1-7+m-8, adică f(1)=m−14\displaystyle f(1)=m-14.
    f(1)=1−7+m−8=m−14\displaystyle f(1)=1-7+m-8=m-14
  5. Adunăm cele două valori: f(−1)+f(1)=(−m−16)+(m−14)\displaystyle f(-1)+f(1)=(-m-16)+(m-14). Termenii cu m\displaystyle m se reduc, rămâne −16−14=−30\displaystyle -16-14=-30, deci egalitatea are loc pentru orice număr real m\displaystyle m.
    f(−1)+f(1)=−m−16+m−14=−30\displaystyle f(-1)+f(1)=-m-16+m-14=-30
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.b)

5 puncte
Se consideră polinomul f=X3−7X2+mX−8\displaystyle f=X^3-7X^2+mX-8, unde m\displaystyle m este număr real.

Determinați câtul și restul împărțirii polinomului f\displaystyle f la X2−3X+1\displaystyle X^2-3X+1, știind că f\displaystyle f se divide cu X−2\displaystyle X-2.
Vezi rezolvarea
  1. Deoarece f\displaystyle f se divide cu X−2\displaystyle X-2, avem f(2)=0\displaystyle f(2)=0. Calculăm f(2)\displaystyle f(2) în funcție de m\displaystyle m.
    f(2)=8−28+2m−8=2m−28\displaystyle f(2)=8-28+2m-8=2m-28
  2. Din f(2)=0\displaystyle f(2)=0 rezultă 2m−28=0\displaystyle 2m-28=0, deci m=14\displaystyle m=14 și polinomul devine cel de mai jos.
    m=14, deci f=X3−7X2+14X−8\displaystyle m=14\text{, deci }f=X^3-7X^2+14X-8
  3. Începem împărțirea: primul termen al câtului este X3:X2=X\displaystyle X^3:X^2=X. Scădem X⋅(X2−3X+1)=X3−3X2+X\displaystyle X\cdot(X^2-3X+1)=X^3-3X^2+X din f\displaystyle f.
    f−X(X2−3X+1)=−4X2+13X−8\displaystyle f-X(X^2-3X+1)=-4X^2+13X-8
  4. Al doilea termen al câtului este −4X2:X2=−4\displaystyle -4X^2:X^2=-4. Scădem −4⋅(X2−3X+1)=−4X2+12X−4\displaystyle -4\cdot(X^2-3X+1)=-4X^2+12X-4 din −4X2+13X−8\displaystyle -4X^2+13X-8.
    (−4X2+13X−8)−(−4X2+12X−4)=X−4\displaystyle (-4X^2+13X-8)-(-4X^2+12X-4)=X-4
  5. Restul X−4\displaystyle X-4 are gradul 1\displaystyle 1, mai mic decât gradul împărțitorului, deci împărțirea se oprește. Scriem f=(X−4)(X2−3X+1)+X−4\displaystyle f=(X-4)(X^2-3X+1)+X-4, de unde câtul și restul.
    Caˆtul este X−4 și restul este X−4\displaystyle \text{Câtul este }X-4\text{ și restul este }X-4
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul II.2.c)

5 puncte
Se consideră polinomul f=X3−7X2+mX−8\displaystyle f=X^3-7X^2+mX-8, unde m\displaystyle m este număr real.

Determinați numărul real m\displaystyle m pentru care polinomul f\displaystyle f are trei rădăcini reale pozitive, în progresie geometrică.
Vezi rezolvarea
  1. Notăm rădăcinile în progresie geometrică x1,x2,x3>0\displaystyle x_1,x_2,x_3>0. Din relațiile lui Viète: x1+x2+x3=7\displaystyle x_1+x_2+x_3=7, x1x2+x1x3+x2x3=m\displaystyle x_1x_2+x_1x_3+x_2x_3=m, x1x2x3=8\displaystyle x_1x_2x_3=8.
    x1+x2+x3=7\displaystyle x_1+x_2+x_3=7,x1x2+x1x3+x2x3=m\displaystyle \quad x_1x_2+x_1x_3+x_2x_3=m,x1x2x3=8\displaystyle \quad x_1x_2x_3=8
  2. Cum numerele sunt în progresie geometrică, x1x3=x22\displaystyle x_1x_3=x_2^2. Înmulțind cu x2\displaystyle x_2, obținem x1x2x3=x23\displaystyle x_1x_2x_3=x_2^3.
    x1x3=x22⇒x1x2x3=x23\displaystyle x_1x_3=x_2^2\Rightarrow x_1x_2x_3=x_2^3
  3. Cum x1x2x3=8\displaystyle x_1x_2x_3=8, avem x23=8\displaystyle x_2^3=8, deci x2=2\displaystyle x_2=2.
    x2=2\displaystyle x_2=2
  4. Din suma rădăcinilor: x1+x3=7−2=5\displaystyle x_1+x_3=7-2=5. Din x1x3=x22\displaystyle x_1x_3=x_2^2: x1x3=4\displaystyle x_1x_3=4.
    x1+x3=5\displaystyle x_1+x_3=5,x1x3=4\displaystyle \quad x_1x_3=4
  5. Numerele x1\displaystyle x_1 și x3\displaystyle x_3 sunt rădăcinile ecuației t2−5t+4=0\displaystyle t^2-5t+4=0, cu soluțiile t=1\displaystyle t=1 și t=4\displaystyle t=4. Rădăcinile polinomului sunt 1,2,4\displaystyle 1,2,4, pozitive și în progresie geometrică de rație 2\displaystyle 2.
    x1=1\displaystyle x_1=1, x2=2\displaystyle \ x_2=2, x3=4\displaystyle \ x_3=4
  6. Calculăm m=x1x2+x1x3+x2x3=1⋅2+1⋅4+2⋅4=2+4+8\displaystyle m=x_1x_2+x_1x_3+x_2x_3=1\cdot 2+1\cdot 4+2\cdot 4=2+4+8, deci m=14\displaystyle m=14.
    m=14\displaystyle m=14
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:(−2,+∞)→R\displaystyle f:(-2,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2+2x+1x+2\displaystyle f(x)=\frac{x^2+2x+1}{x+2}.

Arătați că f′(x)=(x+1)(x+3)(x+2)2\displaystyle f'(x)=\frac{(x+1)(x+3)}{(x+2)^2}, x∈(−2,+∞)\displaystyle x\in(-2,+\infty).
Vezi rezolvarea
  1. Funcția este un raport de două funcții derivabile pe (−2,+∞)\displaystyle (-2,+\infty), deoarece numitorul x+2\displaystyle x+2 este strict pozitiv. Aplicăm formula de derivare a câtului: (uv)′=u′v−uv′v2\displaystyle \left(\dfrac{u}{v}\right)'=\dfrac{u'v-uv'}{v^{2}}, cu u(x)=x2+2x+1\displaystyle u(x)=x^{2}+2x+1 și v(x)=x+2\displaystyle v(x)=x+2.
    f′(x)=(x2+2x+1)′(x+2)−(x2+2x+1)(x+2)′(x+2)2\displaystyle f'(x)=\dfrac{(x^{2}+2x+1)'(x+2)-(x^{2}+2x+1)(x+2)'}{(x+2)^{2}}
  2. Calculăm derivatele: u′(x)=2x+2\displaystyle u'(x)=2x+2 și v′(x)=1\displaystyle v'(x)=1. Le înlocuim în formulă.
    f′(x)=(2x+2)(x+2)−(x2+2x+1)⋅1(x+2)2\displaystyle f'(x)=\dfrac{(2x+2)(x+2)-(x^{2}+2x+1)\cdot 1}{(x+2)^{2}}
  3. Efectuăm produsul de la numărător: (2x+2)(x+2)=2x2+4x+2x+4=2x2+6x+4\displaystyle (2x+2)(x+2)=2x^{2}+4x+2x+4=2x^{2}+6x+4.
    (2x+2)(x+2)=2x2+6x+4\displaystyle (2x+2)(x+2)=2x^{2}+6x+4
  4. Scădem x2+2x+1\displaystyle x^{2}+2x+1 din rezultat: 2x2+6x+4−x2−2x−1=x2+4x+3\displaystyle 2x^{2}+6x+4-x^{2}-2x-1=x^{2}+4x+3.
    f′(x)=x2+4x+3(x+2)2\displaystyle f'(x)=\dfrac{x^{2}+4x+3}{(x+2)^{2}}
  5. Descompunem numărătorul: x2+4x+3=x2+x+3x+3=x(x+1)+3(x+1)=(x+1)(x+3)\displaystyle x^{2}+4x+3=x^{2}+x+3x+3=x(x+1)+3(x+1)=(x+1)(x+3). Obținem forma cerută, pentru x∈(−2,+∞)\displaystyle x\in(-2,+\infty).
    f′(x)=x2+4x+3(x+2)2=(x+1)(x+3)(x+2)2, x∈(−2,+∞)\displaystyle f'(x)=\dfrac{x^{2}+4x+3}{(x+2)^{2}}=\dfrac{(x+1)(x+3)}{(x+2)^{2}}\text{, }x\in(-2,+\infty)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:(−2,+∞)→R\displaystyle f:(-2,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2+2x+1x+2\displaystyle f(x)=\frac{x^2+2x+1}{x+2}.

Determinați ecuația asimptotei oblice spre +∞\displaystyle +\infty la graficul funcției f\displaystyle f.
Vezi rezolvarea
  1. Asimptota oblică spre +∞\displaystyle +\infty are ecuația y=mx+n\displaystyle y=mx+n, unde m=lim⁡x→+∞f(x)x\displaystyle m=\lim_{x\to+\infty}\dfrac{f(x)}{x} și n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)\displaystyle n=\lim_{x\to+\infty}\left(f(x)-mx\right). Cerem ca ambele limite să fie finite.
    y=mx+n\displaystyle y=mx+n,m=lim⁡x→+∞f(x)x\displaystyle \quad m=\lim_{x\to+\infty}\frac{f(x)}{x},n=lim⁡x→+∞(f(x)−mx)\displaystyle \quad n=\lim_{x\to+\infty}\left(f(x)-mx\right)
  2. Scriem raportul f(x)x\displaystyle \dfrac{f(x)}{x}, înlocuind f(x)\displaystyle f(x) cu expresia dată.
    f(x)x=x2+2x+1x(x+2)=x2+2x+1x2+2x\displaystyle \frac{f(x)}{x}=\frac{x^2+2x+1}{x(x+2)}=\frac{x^2+2x+1}{x^2+2x}
  3. Numărătorul și numitorul sunt polinoame de gradul al doilea cu același coeficient dominant 1\displaystyle 1, deci limita este raportul coeficienților dominanți. Obținem m=1\displaystyle m=1.
    m=lim⁡x→+∞x2+2x+1x2+2x=1\displaystyle m=\lim_{x\to+\infty}\frac{x^2+2x+1}{x^2+2x}=1
  4. Calculăm diferența f(x)−x\displaystyle f(x)-x, aducând la același numitor.
    f(x)−x=x2+2x+1−x(x+2)x+2=x2+2x+1−x2−2xx+2\displaystyle f(x)-x=\frac{x^2+2x+1-x(x+2)}{x+2}=\frac{x^2+2x+1-x^2-2x}{x+2}
  5. După reducerea termenilor asemenea rămâne 1\displaystyle 1 la numărător. Numitorul tinde la +∞\displaystyle +\infty, deci limita este 0\displaystyle 0 și n=0\displaystyle n=0.
    n=lim⁡x→+∞1x+2=0\displaystyle n=\lim_{x\to+\infty}\frac{1}{x+2}=0
  6. Cu m=1\displaystyle m=1 și n=0\displaystyle n=0, dreapta y=x\displaystyle y=x este asimptota oblică spre +∞\displaystyle +\infty la graficul funcției f\displaystyle f.
    y=x este asimptota˘ oblica˘ \displaystyle y=x\text{ este asimptotă oblică }spre +∞ la graficul funcției f\displaystyle \text{spre }+\infty\text{ la graficul funcției }f
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.1.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:(−2,+∞)→R\displaystyle f:(-2,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2+2x+1x+2\displaystyle f(x)=\frac{x^2+2x+1}{x+2}.

Demonstrați că funcția f\displaystyle f este convexă pe (−2,+∞)\displaystyle (-2,+\infty).
Vezi rezolvarea
  1. Împărțim numărătorul la x+2\displaystyle x+2 ca să simplificăm calculul derivatelor. Observăm că x2+2x+1=x(x+2)+1\displaystyle x^{2}+2x+1=x(x+2)+1, deci f(x)=x+1x+2\displaystyle f(x)=x+\dfrac{1}{x+2}.
    f(x)=x+1x+2\displaystyle f(x)=x+\dfrac{1}{x+2}, x∈(−2,+∞)\displaystyle \ x\in(-2,+\infty)
  2. Derivăm funcția. Derivata lui x\displaystyle x este 1\displaystyle 1, iar derivata lui 1x+2=(x+2)−1\displaystyle \dfrac{1}{x+2}=(x+2)^{-1} este −1(x+2)2\displaystyle -\dfrac{1}{(x+2)^{2}}.
    f′(x)=1−1(x+2)2\displaystyle f'(x)=1-\dfrac{1}{(x+2)^{2}}
  3. Derivăm încă o dată. Termenul −(x+2)−2\displaystyle -(x+2)^{-2} are derivata 2(x+2)−3\displaystyle 2(x+2)^{-3}, adică 2(x+2)3\displaystyle \dfrac{2}{(x+2)^{3}}.
    f′′(x)=2(x+2)3\displaystyle f''(x)=\dfrac{2}{(x+2)^{3}}, x∈(−2,+∞)\displaystyle \ x\in(-2,+\infty)
  4. Studiem semnul derivatei a doua. Pentru x>−2\displaystyle x>-2 avem x+2>0\displaystyle x+2>0, deci și (x+2)3>0\displaystyle (x+2)^{3}>0. Numărătorul 2\displaystyle 2 este pozitiv, deci fracția este pozitivă pe tot intervalul. Cum derivata a doua este pozitivă, funcția f\displaystyle f este convexă pe (−2,+∞)\displaystyle (-2,+\infty).
    f′′(x)>0, pentru orice x∈(−2,+∞), deci funcția f este convexa˘ pe (−2,+∞)\displaystyle f''(x)>0\text{, pentru orice }x\in(-2,+\infty)\text{, deci funcția }f\text{ este convexă pe }(-2,+\infty)
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.a)

5 puncte
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R\displaystyle f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2+1x\displaystyle f(x)=x^2+\frac{1}{x}.

Determinați primitiva F\displaystyle F a funcției f\displaystyle f pentru care F(1)=0\displaystyle F(1)=0.
Vezi rezolvarea
  1. Primitivele funcției f\displaystyle f se obțin integrând termen cu termen: ∫f(x) dx=∫x2 dx+∫1x dx\displaystyle \int f(x)\,dx=\int x^{2}\,dx+\int \dfrac{1}{x}\,dx, pe intervalul (0,+∞)\displaystyle (0,+\infty).
    ∫f(x) dx=∫x2 dx+∫1x dx\displaystyle \int f(x)\,dx=\int x^{2}\,dx+\int \frac{1}{x}\,dx
  2. Folosim formulele: o primitivă a lui x2\displaystyle x^{2} este x33\displaystyle \dfrac{x^{3}}{3}, iar pentru x>0\displaystyle x>0 o primitivă a lui 1x\displaystyle \dfrac{1}{x} este ln⁡x\displaystyle \ln x. Adăugăm constanta c\displaystyle c.
    F(x)=x33+ln⁡x+c, unde c∈R\displaystyle F(x)=\frac{x^{3}}{3}+\ln x+c\text{, unde }c\in\mathbb{R}
  3. Calculăm F(1)\displaystyle F(1): deoarece ln⁡1=0\displaystyle \ln 1=0, obținem F(1)=133+ln⁡1+c\displaystyle F(1)=\dfrac{1^{3}}{3}+\ln 1+c.
    F(1)=13+c\displaystyle F(1)=\frac{1}{3}+c
  4. Impunem condiția F(1)=0\displaystyle F(1)=0, deci 13+c=0\displaystyle \dfrac{1}{3}+c=0, de unde c=−13\displaystyle c=-\dfrac{1}{3}.
    c=−13\displaystyle c=-\frac{1}{3}
  5. Înlocuim constanta c\displaystyle c în expresia lui F\displaystyle F și obținem primitiva cerută.
    F(x)=x33+ln⁡x−13\displaystyle F(x)=\frac{x^{3}}{3}+\ln x-\frac{1}{3}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.b)

5 puncte
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R\displaystyle f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2+1x\displaystyle f(x)=x^2+\frac{1}{x}.

Arătați că volumul corpului obținut prin rotația în jurul axei Ox\displaystyle Ox a graficului funcției g:[1,2]→R\displaystyle g:[1,2]\to\mathbb{R}, g(x)=f(x)\displaystyle g(x)=f(x) este egal cu 97π10\displaystyle \frac{97\pi}{10}.
Vezi rezolvarea
  1. Volumul corpului obținut prin rotația graficului lui g:[1,2]→R\displaystyle g:[1,2]\to\mathbb{R} în jurul axei Ox\displaystyle Ox este V=π∫12g2(x) dx\displaystyle V=\pi\int_1^2 g^2(x)\,dx, iar g(x)=x2+1x\displaystyle g(x)=x^2+\dfrac{1}{x}.
    V=π∫12(x2+1x)2dx\displaystyle V=\pi\int_1^2\left(x^2+\frac{1}{x}\right)^2dx
  2. Folosim formula (a+b)2=a2+2ab+b2\displaystyle (a+b)^2=a^2+2ab+b^2 cu a=x2\displaystyle a=x^2 și b=1x\displaystyle b=\dfrac{1}{x}. Obținem x4\displaystyle x^4, apoi 2⋅x2⋅1x=2x\displaystyle 2\cdot x^2\cdot\dfrac{1}{x}=2x, apoi 1x2\displaystyle \dfrac{1}{x^2}.
    (x2+1x)2=x4+2x+1x2\displaystyle \left(x^2+\frac{1}{x}\right)^2=x^4+2x+\frac{1}{x^2}
  3. Primitivele termenilor sunt: pentru x4\displaystyle x^4 este x55\displaystyle \dfrac{x^5}{5}, pentru 2x\displaystyle 2x este x2\displaystyle x^2, iar pentru 1x2\displaystyle \dfrac{1}{x^2} este −1x\displaystyle -\dfrac{1}{x}.
    V=π∫12(x4+2x+1x2)dx=π(x55+x2−1x)∣12\displaystyle V=\pi\int_1^2\left(x^4+2x+\frac{1}{x^2}\right)dx=\pi\left(\frac{x^5}{5}+x^2-\frac{1}{x}\right)\Big|_1^2
  4. Înlocuim x=2\displaystyle x=2: 325+4−12\displaystyle \dfrac{32}{5}+4-\dfrac{1}{2}. Înlocuim x=1\displaystyle x=1: 15+1−1\displaystyle \dfrac{1}{5}+1-1. Scădem a doua valoare din prima.
    V=π(325+4−12−15−1+1)\displaystyle V=\pi\left(\frac{32}{5}+4-\frac{1}{2}-\frac{1}{5}-1+1\right)
  5. Avem 325−15=315\displaystyle \dfrac{32}{5}-\dfrac{1}{5}=\dfrac{31}{5} și 4−12=72\displaystyle 4-\dfrac{1}{2}=\dfrac{7}{2}, iar −1+1=0\displaystyle -1+1=0. Suma este 315+72=6210+3510\displaystyle \dfrac{31}{5}+\dfrac{7}{2}=\dfrac{62}{10}+\dfrac{35}{10}, deci volumul este cel cerut.
    V=π(315+72)=97π10\displaystyle V=\pi\left(\frac{31}{5}+\frac{7}{2}\right)=\frac{97\pi}{10}
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

Subiectul III.2.c)

5 puncte
Se consideră funcția f:(0,+∞)→R\displaystyle f:(0,+\infty)\to\mathbb{R}, f(x)=x2+1x\displaystyle f(x)=x^2+\frac{1}{x}.

Determinați numărul m∈(1,+∞)\displaystyle m\in(1,+\infty), știind că ∫1m(f(x)−x2)ln⁡x dx=12\displaystyle \int_1^m \left(f(x)-x^2\right)\ln x\,dx=\frac{1}{2}.
Vezi rezolvarea
  1. Din f(x)=x2+1x\displaystyle f(x)=x^{2}+\dfrac{1}{x} obținem că x2\displaystyle x^{2} se reduce, deci rămâne o fracție simplă.
    f(x)−x2=1x\displaystyle f(x)-x^{2}=\dfrac{1}{x}
  2. Înlocuim în integrală și obținem integrala lui ln⁡xx\displaystyle \dfrac{\ln x}{x} pe intervalul [1,m]\displaystyle [1,m].
    ∫1m(f(x)−x2)ln⁡x dx=∫1mln⁡xx dx\displaystyle \int_1^m\left(f(x)-x^{2}\right)\ln x\,dx=\int_1^m\dfrac{\ln x}{x}\,dx
  3. Notăm t=ln⁡x\displaystyle t=\ln x, deci dt=1x dx\displaystyle dt=\dfrac{1}{x}\,dx. O primitivă este t22=ln⁡2x2\displaystyle \dfrac{t^{2}}{2}=\dfrac{\ln^{2}x}{2}. Aplicăm formula Leibniz-Newton și folosim ln⁡1=0\displaystyle \ln 1=0.
    ∫1mln⁡xx dx=12ln⁡2x∣1m=12ln⁡2m−12ln⁡21=12ln⁡2m\displaystyle \int_1^m\dfrac{\ln x}{x}\,dx=\dfrac{1}{2}\ln^{2}x\Big|_1^m=\dfrac{1}{2}\ln^{2}m-\dfrac{1}{2}\ln^{2}1=\dfrac{1}{2}\ln^{2}m
  4. Din condiția din enunț avem 12ln⁡2m=12\displaystyle \dfrac{1}{2}\ln^{2}m=\dfrac{1}{2}, deci după înmulțirea cu 2 obținem ln⁡2m=1\displaystyle \ln^{2}m=1.
    ln⁡2m=1\displaystyle \ln^{2}m=1
  5. Rezultă ln⁡m=1\displaystyle \ln m=1 sau ln⁡m=−1\displaystyle \ln m=-1, deci m=e\displaystyle m=e sau m=1e\displaystyle m=\dfrac{1}{e}. Cum m∈(1,+∞)\displaystyle m\in(1,+\infty), valoarea 1e<1\displaystyle \dfrac{1}{e}<1 nu convine, iar m=e>1\displaystyle m=e>1 convine.
    ln⁡m=−1 sau ln⁡m=1, deci m=1e, care nu convine, sau m=e, care convine; m=e\displaystyle \ln m=-1\text{ sau }\ln m=1\text{, deci }m=\dfrac{1}{e}\text{, care nu convine, sau }m=e\text{, care convine; } m=e
Înregistrează-te ca să exersezi orice problemă și să ai acces la mai multe funcții

În aplicație îți corectăm rezolvarea scrisă de mână pe barem

Creează cont gratuit

Folosim doar cookie-uri strict necesare (sesiune, limbă, banner, dispozitivul de pe care te-ai autentificat și cele temporare pentru autentificarea cu Google) — niciun cookie de publicitate sau de urmărire de la terți. Detalii în Politica de confidențialitate.